Ilie Bolojan ar putea primi, din nou, mandatul de prim-ministru, în baza unei interpretări stabilite de Curtea Constituțională în 2020. Despre acest cadru a vorbit liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, care a explicat că reînvestirea unui premier demis prin moțiune de cenzură este posibilă dacă sunt respectate trei condiții.
Discuția a fost readusă în atenție la 07 mai 2026, pe fondul scenariilor politice privind desemnarea unui nou guvern.
Andronache a punctat că decizia CCR din 2020 clarifică situațiile în care un șef al executivului, înlăturat prin votul Parlamentului, poate fi de nou desemnat. El a subliniat că nu este vorba despre o „excepție fără reguli”, ci despre o re-desemnare posibilă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite criterii ce țin de voința președintelui și de arhitectura noii majorități parlamentare.
Ilie Bolojan ar putea fi numit din nou prim-ministrul României de către președintele Nicușor DanPrima condiție invocată de Gabriel Andronache se referă la opțiunea șefului statului. În cuvintele sale, re-desemnarea poate avea loc dacă, în acel moment politic, președintele nu urmărește declanșarea anticipatelor.
„președintele României nu urmărește să provoace alegeri anticipate”.
În această cheie, Nicușor Dan, în calitate de președinte, ar putea decide să îl cheme la Palatul Cotroceni pe Ilie Bolojan pentru o nouă nominalizare, cu condiția ca restul exigențelor constituționale și politice să fie respectate.
A doua condiție amintită privește conturarea unei susțineri parlamentare diferite de cea care a guvernat înaintea moțiunii de cenzură. Potrivit explicațiilor oferite, noua majoritate nu trebuie să copieze vechea formulă politică.
„nouă majoritate parlamentară care să nu fie formată din aceleași partide care formau majoritatea înainte de moțiunea de cenzură”.
Această regulă are rolul de a evita o simplă reproducere a unei formule respinse de Parlament și de a legitima politic un nou executiv printr-o altă configurație de susținere. Cu alte cuvinte, re-desemnarea nu poate fi ocolirea verdictului din plen, ci presupune reașezarea raporturilor de forțe.
Ce înseamnă, în practică, precedentul din 2020Decizia din 2020 a Curții Constituționale este invocată acum ca precedent: ea trasează un cadru pentru o posibilă reînvestire a unui premier demis, cu respectarea unor limite clare. Gabriel Andronache a indicat existența a trei condiții, dintre care două – legate de intenția prezidențială și de constituirea unei alte majorități – au fost evidențiate explicit în mesajul său public.
În plan procedural, dacă ar exista un nou mandat, urmează etapele prevăzute de Constituție: consultările cu partidele, desemnarea unui candidat, prezentarea programului și a listei de miniștri și, în final, votul de încredere din Parlament. Numai după aceste pași un executiv poate fi învestit și poate începe să guverneze.
Reamintirea acestui mecanism vine în contextul în care guvernul condus anterior de Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură. În logica descrisă de Andronache, o nouă nominalizare ar depinde, așadar, de opțiunea președintelui și de formarea unei susțineri parlamentare diferite față de formula care a fost demisă.
Mesajul liderului deputaților PNL a fost transmis pe rețelele sociale în cursul zilei de 07 mai 2026.