Moțiunea de cenzură a trecut, iar Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis. De aici, mecanismul constituțional intră în funcțiune și mută greutatea deciziilor la Palatul Cotroceni.
Contextul este tensionat, iar calendarul strâns: Nicușor Dan își încheie mai devreme vizita oficială din Armenia și revine în țară pentru a coordona etapele politice imediate.
În acest interval, funcționarea statului nu se oprește, însă se schimbă ritmul și tipul de decizie. Puterea executivă rămâne, provizoriu, la Palatul Victoria, dar cu marjă redusă de acțiune. În paralel, președintele pregătește consultările cu partidele parlamentare pentru a identifica formula capabilă să strângă o majoritate.
Guvern demis: ce înseamnă interimatulOdată ce moțiunea a fost adoptată de Parlament, Guvernul devine demis, însă premierul și miniștrii nu părăsesc imediat birourile. Executivul intră în regim de interimat și gestionează doar treburile curente ale administrației. Cu alte cuvinte, nu poate emite ordonanțe și nici nu poate împinge înainte proiecte legislative majore până la instalarea unui nou cabinet prin depunerea jurământului.
Această formulă de avarie este concepută pentru a asigura continuitatea serviciilor publice și a obligațiilor statului, fără a permite însă decizii cu impact structural. Sunt posibile doar actele strict necesare funcționării zilnice a instituțiilor, în timp ce deciziile politice de substanță sunt amânate până la validarea unei noi echipe guvernamentale.
Pe fond, rămâne esențială coordonarea dintre Palatul Victoria, în variantă interimară, și Președinție, unde se iau deciziile privind câștigarea sau nu a unei noi majorități parlamentare. În acest context, revenirea de urgență a lui Nicușor Dan capătă o miză evidentă: accelerarea pașilor instituționali în ritmul impus de criză.
Pașii de la Cotroceni până la votul din ParlamentConsultările prezidențiale sunt primul moment-cheie. Șeful statului convoacă partidele reprezentate în Legislativ, de regulă în aceeași zi în care Guvernul a fost demis sau imediat după. Cum nicio formațiune nu deține singură majoritatea, delegațiile merg la Cotroceni cu scenarii de alianță și propuneri de nume pentru Palatul Victoria. Aici începe adevărata negociere pentru sprijinul parlamentar.
După rundele de discuții, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Alegerea este sensibilă și poate reconfigura rapid ecuația politică. Un detaliu decisiv: Ilie Bolojan, proaspăt demis prin moțiune, nu poate fi nominalizat din nou, în baza unei decizii a Curții Constituționale. Prin urmare, partidele trebuie să coalesceze în jurul unei alte propuneri capabile să treacă testul din plen.
Din momentul desemnării, candidatul are la dispoziție maximum 10 zile pentru a-și prezenta echipa de miniștri și programul de guvernare în fața Camerelor reunite. Urmează votul de încredere: pentru validare e nevoie de jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor. Dacă executivul propus obține susținerea necesară, miniștrii depun rapid jurământul, iar noul guvern își preia atribuțiile în mod deplin.
Există însă și varianta în care negocierile eșuează. Dacă prima propunere de premier este respinsă, președintele poate desemna un alt candidat. Iar dacă, în termen de 60 de zile, Parlamentul respinge două propuneri de Cabinet, Constituția deschide posibilitatea dizolvării Legislativului și a organizării de alegeri anticipate. Chiar și așa, un asemenea deznodământ este evaluat ca fiind puțin probabil: mulți aleși evită riscul intrării într-o campanie neplanificată, într-un context politic deja fragil.
În următoarele zile, centrul de greutate rămâne la Cotroceni, acolo unde calculele pentru majoritate, numele de premier și conturarea programului guvernamental se vor așeza sub presiunea cifrelor și a calendarului procedural.