Declarațiile făcute de Ursula von der Leyen la Conferința de Securitate de la München readuc în centrul atenției tema apărării reciproce în cadrul Uniunii Europene și nevoia unui proces decizional mai rapid. Șefa Comisiei a indicat activarea instrumentelor din tratatele UE și a pledat pentru folosirea mai frecventă a votului cu majoritate calificată, în locul unanimității, atunci când urgențele de securitate o cer. În fundal se află ambiția europeană de autonomie strategică, corelată cu păstrarea parteneriatului transatlantic.
Apărare reciprocă și activarea Articolului 42(7)Von der Leyen a subliniat că obligația de sprijin între statele membre nu este una opțională, ci parte a arhitecturii juridice a Uniunii. Referirea directă la Articolul 42(7) din Tratatul UE plasează clauza de asistență mutuală în centrul răspunsului la posibile agresiuni. În acest registru, Bruxelles-ul proiectează o Europă capabilă să acționeze coerent chiar și într-un context geopolitic volatil.
„Apărarea reciprocă nu este o sarcină opţională pentru Uniunea Europeană. Este o obligaţie prevăzută în propriul nostru tratat – articolul 42(7)”, a afirmat von der Leyen. „Este angajamentul nostru colectiv să ne sprijinim reciproc în caz de agresiune sau, mai simplu spus: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Şi acesta este sensul Europei”.În același spirit, clauza de apărare este evocată drept un posibil plan de rezervă pentru situațiile în care sprijinul american pentru NATO ar putea scădea. Mesajul mizează pe consolidarea capacității europene de descurajare și pe reacții coordonate, cu mai puține blocaje politice.
Votul cu majoritate calificată și ritmul deciziilorȘefa executivului european a legat tema securității de regulile de vot la nivelul UE, arătând că deciziile critice pot fi frânate de veto. În sistemul actual, o propunere trece dacă este susținută de 55% dintre statele membre, reprezentând 65% din populația Uniunii. Această formulă ar limita riscul de paralizie în dosarele sensibile, inclusiv cele de apărare.
„Acest lucru ar putea însemna să ne bazăm pe rezultatul majorităţii calificate, mai degrabă decât pe unanimitate”, a avertizat von der Leyen.Prin recurs la majoritatea calificată, pachetele strategice ar putea avansa chiar și în prezența unor rezerve punctuale, păstrând însă legitimitatea democratică dată de ponderea demografică a statelor.
În evaluarea propriilor lecții recente, președinta Comisiei a vorbit despre schimbarea de ritm impusă Europei de realitățile de securitate:
„Este adevărat că a fost nevoie de o terapie de şoc”, a declarat aceasta. „Şi au fost depăşite unele limite care nu mai pot fi depăşite”.Interpretarea acestui mesaj trimite la accelerarea investițiilor, a cooperării industriale în domeniul apărării și la o coordonare mai strânsă între capitale, cu accent pe interoperabilitate și lanțuri de aprovizionare robuste.
În planul relației cu NATO și cu Washingtonul, von der Leyen a invocat o reflecție despre responsabilitate strategică:
„Dacă o ţară nu se simte în primul rând responsabilă pentru propria securitate şi bunăstare, va lăsa această sarcină în seama altora şi nu va reuşi să-şi mobilizeze resursele şi voinţa politică pentru propria apărare”.Întrebată despre pozițiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, răspunsul a fost nuanțat, respingând ideea unui peisaj înghețat al opțiunilor:
„Aş vrea să-i spun dragului meu prieten că nu există doar statu-quo, diviziune şi perturbare. Există multe alte posibilităţi, iar statu-quo-ul nu este satisfăcător”.Iar în raport cu administrația americană, mesajul a fost unul liniștitor:
„Am fost foarte liniştită de discursul secretarului de stat”.În ansamblu, temele apărare reciprocă, decizii prin majoritate calificată și autonomie strategică structurează discuțiile politice din capitalele europene și în instituțiile UE, pe fundalul transformărilor rapide ale mediului de securitate.