Un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară propune reducerea numărului de zile nelucrătoare din România de la 17 la 12, cu aplicare din 2026. Inițiatorii invocă nevoia de eficiență și continuitate în activitatea economică, în timp ce specialiști în dreptul muncii avertizează asupra posibilelor efecte asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
Ce prevede proiectulTextul legislativ propune eliminarea a șase sărbători legale și introducerea uneia noi. Concret, ar dispărea din lista zilelor nelucrătoare următoarele date:
6 ianuarie — Boboteaza
7 ianuarie — Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
Vinerea Mare — ultima vineri înainte de Paște
1 iunie — Ziua Copilului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
În contrapondere, proiectul introduce o singură zi liberă nouă: 4 februarie — Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, cu rol simbolic și educațional, gândită pentru a susține campanii de informare și prevenție.
Impact posibil pentru angajați și companiiReducerea perioadelor de pauză ar putea schimba modul în care se planifică mini-vacanțele, weekendurile prelungite și concediile. Pentru angajați, mai puține zile libere legale pot însemna reevaluarea programării concediilor și a bugetelor familiale, iar pentru angajatori — ajustări în planificarea operațională, inclusiv în managementul resurselor umane în perioadele de vârf.
Argumentul economic avansat de inițiatori este că un număr mai mic de zile nelucrătoare ar aduce stabilitate și o mai bună continuitate a proceselor de producție și de servicii. Pe de altă parte, specialiștii în legislația muncii atrag atenția că, fără aceste repere de odihnă, nivelul de stres și oboseala acumulată pot crește, cu posibile efecte asupra sănătății și productivității pe termen lung.
Modificările ar putea intra în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2026, după parcurgerea etapelor parlamentare (dezbateri în comisii, vot în plen) și publicarea în Monitorul Oficial.
În prezent, Codul muncii stabilește că zilele de sărbătoare legală sunt nelucrătoare, iar munca prestată în astfel de zile se compensează potrivit legii. Dacă lista se restrânge de la 17 la 12, atât salariații, cât și angajatorii vor avea nevoie de proceduri clare de planificare a activității pentru a evita aglomerarea orelor de recuperare sau suprapuneri neprevăzute.
Ce e de urmărit în perioada următoare? Parcursul proiectului în comisiile de specialitate, eventualele amendamente care pot modifica lista sau calendarul intrării în vigoare și, nu în ultimul rând, poziția oficială a Guvernului. Până la votul final, rămâne utilă consultarea periodică a anunțurilor instituționale și adaptarea planurilor personale sau de business în funcție de scenariile posibile.
Persoanele care obișnuiesc să își rezerve din timp city-break-uri sau vacanțe bazate pe weekenduri prelungite pot lua în calcul că, în varianta adoptării proiectului, ferestrele libere generate de Vinerea Mare, 1 iunie ori 30 noiembrie nu ar mai crea aceleași oportunități, în timp ce 4 februarie ar putea deveni o dată nouă pentru evenimente dedicate informării și prevenției în sănătate.