Procedura succesiunii nu începe direct la Primărie cu împărțirea bunurilor, ci cu verificări și eliberarea unor documente administrative fără de care notarul nu poate merge mai departe. Pe scurt, administrația locală confirmă datele de stare civilă și situația fiscală a persoanei decedate, iar apoi dosarul ajunge la biroul notarial, unde se emite certificatul de moștenitor.
Rolul Primăriei în deschiderea succesiuniiPrimul pas este identificarea localității ultimului domiciliu al defunctului și contactarea instituției competente. Acolo, funcționarii verifică informațiile din registrele de stare civilă și din evidențele fiscale. Rezultatul acestor verificări este un set de documente premergătoare pe care vi le vor elibera, în original sau copie certificată, pentru a fi depuse ulterior la notar.
În această etapă nu se hotărăște cine primește bunurile și nici cum se împart acestea. Primăria are un rol strict administrativ: confirmă identitatea persoanei decedate, legăturile de familie și situația la taxe și impozite. Ulterior, notarul analizează actele și, cu participarea moștenitorilor, stabilește cotele și eliberează certificatul de moștenitor.
Fără documentele eliberate de Primărie, dosarul nu poate fi finalizat la notar, iar certificatul de moștenitor nu poate fi emis.
Acte frecvent solicitate înainte de notarCertificatul de deces – documentul de bază care atestă decesul și data deschiderii moștenirii. Dacă nu îl aveți, solicitați eliberarea unui duplicat din evidențele de stare civilă ale localității unde s-a înregistrat decesul.
Adeverințe/atestate fiscale – confirmă situația la impozite și taxe locale pe numele persoanei decedate și, după caz, situația bunurilor înregistrate la rol (clădiri, terenuri, mijloace de transport). Acestea sunt utile pentru a demonstra că nu există restanțe și pentru a descrie patrimoniul supus moștenirii.
Informații din registrul agricol – pentru bunuri agricole (terenuri, animale, utilaje), primăria poate elibera adeverințe care atestă înscrierile existente. Ele ajută la identificarea exactă a proprietăților rurale ce urmează a fi trecute în succesiune.
Actele de identitate și de stare civilă ale moștenitorilor – de regulă, se pregătesc copii după C.I./B.I., certificate de naștere și, după caz, certificate de căsătorie. Primăria poate certifica anumite copii, în funcție de procedurile interne. Dacă s-au produs schimbări de nume, se atașează documentele doveditoare.
Dovezi ale dreptului de proprietate – titluri, contracte, dispoziții sau alte acte care arată ce bunuri aparținuseră defunctului. Când lipsesc anumite documente, administrația locală vă poate îndruma către serviciile care emit duplicate ori extrase necesare.
Alte clarificări administrative – situații precum schimbarea domiciliului, rectificări de nume sau date eronate în registre pot necesita cereri suplimentare la Primărie. Aceste rectificări, odată făcute, împiedică apariția blocajelor la notar.
Pașii practici sunt, de obicei, următorii: vă adresați ghișeului competent, completați cererea tip, depuneți actele disponibile în original și copie, achitați taxele aferente eliberării documentelor și așteptați termenele comunicate. Este util să aveți la îndemână un dosar cu șină și o listă scrisă a bunurilor despre care știți că au aparținut defunctului.
După ce strângeți actele necesare, vă prezentați la biroul notarial ales. Notarul verifică documentele, convoacă moștenitorii și, pe baza probelor, emite certificatul de moștenitor. Dacă apar neconcordanțe (de exemplu, lipsesc dovezi de proprietate), vi se poate solicita completarea dosarului cu alte adeverințe ori extrase.
Important: procedurile și denumirile exacte ale documentelor pot varia de la o localitate la alta. Pentru a economisi timp, consultați în prealabil site-ul Primăriei de domiciliu sau solicitați telefonic lista actualizată de documente, programul ghișeelor și termenele estimate de eliberare.
În practică, o comunicare clară cu funcționarii vă ajută să evitați drumurile în plus: întrebați ce se poate depune în copie certificată pe loc, ce trebuie adus numai în original și ce documente pot fi solicitate direct de la alte instituții prin corespondență între autorități.
Procedura succesiunii nu începe direct la Primărie cu împărțirea bunurilor, ci cu verificări și eliberarea unor documente administrative fără de care notarul nu poate merge mai departe. Pe scurt, administrația locală confirmă datele de stare civilă și situația fiscală a persoanei decedate, iar apoi dosarul ajunge la biroul notarial, unde se emite certificatul de moștenitor.
Rolul Primăriei în deschiderea succesiuniiPrimul pas este identificarea localității ultimului domiciliu al defunctului și contactarea instituției competente. Acolo, funcționarii verifică informațiile din registrele de stare civilă și din evidențele fiscale. Rezultatul acestor verificări este un set de documente premergătoare pe care vi le vor elibera, în original sau copie certificată, pentru a fi depuse ulterior la notar.
În această etapă nu se hotărăște cine primește bunurile și nici cum se împart acestea. Primăria are un rol strict administrativ: confirmă identitatea persoanei decedate, legăturile de familie și situația la taxe și impozite. Ulterior, notarul analizează actele și, cu participarea moștenitorilor, stabilește cotele și eliberează certificatul de moștenitor.
Fără documentele eliberate de Primărie, dosarul nu poate fi finalizat la notar, iar certificatul de moștenitor nu poate fi emis.
Acte frecvent solicitate înainte de notarCertificatul de deces – documentul de bază care atestă decesul și data deschiderii moștenirii. Dacă nu îl aveți, solicitați eliberarea unui duplicat din evidențele de stare civilă ale localității unde s-a înregistrat decesul.
Adeverințe/atestate fiscale – confirmă situația la impozite și taxe locale pe numele persoanei decedate și, după caz, situația bunurilor înregistrate la rol (clădiri, terenuri, mijloace de transport). Acestea sunt utile pentru a demonstra că nu există restanțe și pentru a descrie patrimoniul supus moștenirii.
Informații din registrul agricol – pentru bunuri agricole (terenuri, animale, utilaje), primăria poate elibera adeverințe care atestă înscrierile existente. Ele ajută la identificarea exactă a proprietăților rurale ce urmează a fi trecute în succesiune.
Actele de identitate și de stare civilă ale moștenitorilor – de regulă, se pregătesc copii după C.I./B.I., certificate de naștere și, după caz, certificate de căsătorie. Primăria poate certifica anumite copii, în funcție de procedurile interne. Dacă s-au produs schimbări de nume, se atașează documentele doveditoare.
Dovezi ale dreptului de proprietate – titluri, contracte, dispoziții sau alte acte care arată ce bunuri aparținuseră defunctului. Când lipsesc anumite documente, administrația locală vă poate îndruma către serviciile care emit duplicate ori extrase necesare.
Alte clarificări administrative – situații precum schimbarea domiciliului, rectificări de nume sau date eronate în registre pot necesita cereri suplimentare la Primărie. Aceste rectificări, odată făcute, împiedică apariția blocajelor la notar.
Pașii practici sunt, de obicei, următorii: vă adresați ghișeului competent, completați cererea tip, depuneți actele disponibile în original și copie, achitați taxele aferente eliberării documentelor și așteptați termenele comunicate. Este util să aveți la îndemână un dosar cu șină și o listă scrisă a bunurilor despre care știți că au aparținut defunctului.
După ce strângeți actele necesare, vă prezentați la biroul notarial ales. Notarul verifică documentele, convoacă moștenitorii și, pe baza probelor, emite certificatul de moștenitor. Dacă apar neconcordanțe (de exemplu, lipsesc dovezi de proprietate), vi se poate solicita completarea dosarului cu alte adeverințe ori extrase.
Important: procedurile și denumirile exacte ale documentelor pot varia de la o localitate la alta. Pentru a economisi timp, consultați în prealabil site-ul Primăriei de domiciliu sau solicitați telefonic lista actualizată de documente, programul ghișeelor și termenele estimate de eliberare.
În practică, o comunicare clară cu funcționarii vă ajută să evitați drumurile în plus: întrebați ce se poate depune în copie certificată pe loc, ce trebuie adus numai în original și ce documente pot fi solicitate direct de la alte instituții prin corespondență între autorități.