Acordul de principiu privind restructurările din administrația publică a fost conturat în coaliția de guvernare, potrivit informațiilor obținute pe surse. Măsurile nu vor fi comunicate oficial decât odată cu asumarea următorului pachet pentru relansarea economiei, anunțat de PSD. Până atunci, liniile mari ale reformei interne din instituții sunt stabilite, iar responsabilitatea aplicării va fi lăsată în mare parte la nivelul fiecărei structuri.

Ce s-a stabilit pentru primăriiÎn administrațiile locale, liderii politici au convenit ca reducerile de personal să vizeze aproximativ 10% din angajați. Primarii vor avea libertatea de a decide cum și unde se taie, în funcție de particularitățile fiecărei comunități. Asta înseamnă că în unele primării concedierile pot depăși media, iar în altele – mai ales acolo unde aparatul e deja restrâns – accentul ar putea fi pus pe tăieri de cheltuieli și reorganizare, nu neapărat pe desființarea de posturi.

Ținta declarată este eficientizarea aparatului local, fără a bloca serviciile esențiale. Edilii vor putea reconfigura organigramele, să comaseze direcții sau să externalizeze activități auxiliare. Important este ca economia bugetară să fie vizibilă și sustenabilă, au subliniat aceleași surse.

Și pentru ministere: varianta aleasăÎn ministere au fost analizate două scenarii. Primul, mai dur, prevedea o reducere de 20% a personalului, argumentată prin ideea că aparatul central este semnificativ mai mare decât cel din primării. Al doilea scenariu replica formula aplicată local: 10% din posturi. Conform discuțiilor din coaliție, opțiunea care a câștigat este a doua variantă, cu libertate pentru fiecare ministru de a redesena schema de personal și de a decide ce costuri neesențiale sunt eliminate.

Aplicarea flexibilă este văzută ca o cale de a evita blocaje în zonele critice ale administrației centrale. În același timp, conducerea fiecărui minister va fi responsabilă pentru rezultate măsurabile – de la cheltuieli operaționale mai mici până la termene de lucru mai scurte.

Pe plan politic, discuția despre reformă rămâne tensionată. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a criticat public direcția impulsionată de guvern, afirmând că ceea ce este prezentat drept reformă administrativă riscă să echivaleze cu o „concediere în masă”. În plus, el a transmis că următorul pachet de măsuri pentru corectarea deficitului trebuie adoptat cu grijă și să fie ultimul de acest tip prin procedura de asumare.

„Acest pachet 3 trebuie să fie ultimul, dar este obligatoriu să conţină şi acea parte de măsuri de relansare şi de stimulare economică. Altfel, riscăm în acest moment ca o criză bugetară, să o transformăm într-o criză economică.”

PSD indică, în paralel, o serie de obiective economice care ar trebui să însoțească reformele din instituții: peste 120.000 de noi locuri de muncă create și reducerea deficitului comercial de la 9,5% din PIB în 2025 la sub 8% din PIB în maximum trei ani. Aceste ținte sunt prezentate ca antidotul necesar pentru ca ajustarea de personal să nu se traducă într-o frânare a economiei reale.

În plan administrativ, atât primarii, cât și miniștrii vor primi sarcina de a livra propuneri concrete de reorganizare, pe care apoi să le pună în practică imediat după ce pachetul este anunțat. Vor fi urmărite criterii precum dublările de atribuții, digitalizarea proceselor și indicatorii de performanță. Libertatea de decizie vine însă la pachet cu o presiune sporită pe rezultate și pe transparentizarea pașilor făcuți.

Momentul în care noile măsuri vor fi prezentate public depinde de calendarul politic al coaliției. Pachetul ar urma să includă atât componenta de reduceri din aparatul bugetar, cât și intervenții pro-creștere, menite să dea coerență întregului demers.

Acordul de principiu privind restructurările din administrația publică a fost conturat în coaliția de guvernare, potrivit informațiilor obținute pe surse. Măsurile nu vor fi comunicate oficial decât odată cu asumarea următorului pachet pentru relansarea economiei, anunțat de PSD. Până atunci, liniile mari ale reformei interne din instituții sunt stabilite, iar responsabilitatea aplicării va fi lăsată în mare parte la nivelul fiecărei structuri.

Ce s-a stabilit pentru primăriiÎn administrațiile locale, liderii politici au convenit ca reducerile de personal să vizeze aproximativ 10% din angajați. Primarii vor avea libertatea de a decide cum și unde se taie, în funcție de particularitățile fiecărei comunități. Asta înseamnă că în unele primării concedierile pot depăși media, iar în altele – mai ales acolo unde aparatul e deja restrâns – accentul ar putea fi pus pe tăieri de cheltuieli și reorganizare, nu neapărat pe desființarea de posturi.

Ținta declarată este eficientizarea aparatului local, fără a bloca serviciile esențiale. Edilii vor putea reconfigura organigramele, să comaseze direcții sau să externalizeze activități auxiliare. Important este ca economia bugetară să fie vizibilă și sustenabilă, au subliniat aceleași surse.

Și pentru ministere: varianta aleasăÎn ministere au fost analizate două scenarii. Primul, mai dur, prevedea o reducere de 20% a personalului, argumentată prin ideea că aparatul central este semnificativ mai mare decât cel din primării. Al doilea scenariu replica formula aplicată local: 10% din posturi. Conform discuțiilor din coaliție, opțiunea care a câștigat este a doua variantă, cu libertate pentru fiecare ministru de a redesena schema de personal și de a decide ce costuri neesențiale sunt eliminate.

Aplicarea flexibilă este văzută ca o cale de a evita blocaje în zonele critice ale administrației centrale. În același timp, conducerea fiecărui minister va fi responsabilă pentru rezultate măsurabile – de la cheltuieli operaționale mai mici până la termene de lucru mai scurte.

Pe plan politic, discuția despre reformă rămâne tensionată. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a criticat public direcția impulsionată de guvern, afirmând că ceea ce este prezentat drept reformă administrativă riscă să echivaleze cu o „concediere în masă”. În plus, el a transmis că următorul pachet de măsuri pentru corectarea deficitului trebuie adoptat cu grijă și să fie ultimul de acest tip prin procedura de asumare.

„Acest pachet 3 trebuie să fie ultimul, dar este obligatoriu să conţină şi acea parte de măsuri de relansare şi de stimulare economică. Altfel, riscăm în acest moment ca o criză bugetară, să o transformăm într-o criză economică.”

PSD indică, în paralel, o serie de obiective economice care ar trebui să însoțească reformele din instituții: peste 120.000 de noi locuri de muncă create și reducerea deficitului comercial de la 9,5% din PIB în 2025 la sub 8% din PIB în maximum trei ani. Aceste ținte sunt prezentate ca antidotul necesar pentru ca ajustarea de personal să nu se traducă într-o frânare a economiei reale.

În plan administrativ, atât primarii, cât și miniștrii vor primi sarcina de a livra propuneri concrete de reorganizare, pe care apoi să le pună în practică imediat după ce pachetul este anunțat. Vor fi urmărite criterii precum dublările de atribuții, digitalizarea proceselor și indicatorii de performanță. Libertatea de decizie vine însă la pachet cu o presiune sporită pe rezultate și pe transparentizarea pașilor făcuți.

Momentul în care noile măsuri vor fi prezentate public depinde de calendarul politic al coaliției. Pachetul ar urma să includă atât componenta de reduceri din aparatul bugetar, cât și intervenții pro-creștere, menite să dea coerență întregului demers.