Partidul Social Democrat a decis oficial să intre la guvernare în viitorul Cabinet condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Hotărârea a fost luată de Consiliul Politic Național al PSD, iar liderul formațiunii, Sorin Grindeanu, a explicat că social-democrații au ales această variantă pe fondul crizei politice și al problemelor economice cu care se confruntă România. PSD urmează să dețină 11 portofolii în formula propusă de Niculescu.
PSD a decis să intre în Guvernul Niculescu Sorin Grindeanu a declarat că partidul a analizat programul de guvernare propus de Luca Niculescu și că mai multe dintre prioritățile solicitate de PSD au fost incluse în document.
Potrivit liderului social-democrat, România are nevoie rapid de un guvern funcțional, iar problemele economice trebuie să primeze în fața confruntărilor politice.
„Salvarea economiei trebuie să primeze în fața politicii”, a fost mesajul transmis de Grindeanu după ședința conducerii partidului.
Acesta a enumerat printre problemele urgente finanțarea sistemului de sănătate, asigurarea banilor pentru plata pensiilor și salariilor, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul 2027.
Grindeanu avertizează asupra efectelor continuării crizei Președintele PSD a prezentat o serie de estimări privind consecințele economice pe care, în opinia partidului, le-ar putea avea prelungirea perioadei de interimat.
Grindeanu a susținut că menținerea situației actuale ar putea produce un impact suplimentar asupra bugetului de cel puțin 60 de miliarde de lei, sumă pe care a echivalat-o cu aproximativ 3% din PIB.
Printre riscurile enumerate de liderul PSD se numără reducerea activității economice, creșterea costurilor de finanțare, majorarea cheltuielilor cu dobânzile, presiuni asupra cursului valutar și blocarea sau amânarea unor investiții.
De asemenea, Grindeanu a vorbit despre posibilitatea pierderii a aproximativ 50.000 de locuri de muncă în cazul agravării situației economice. Aceste cifre reprezintă evaluările prezentate de liderul PSD în justificarea deciziei partidului de a intra la guvernare.
Rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027, printre urgențe O altă problemă invocată de PSD este situația finanțelor publice.
Sorin Grindeanu a afirmat că rectificarea bugetară trebuie realizată rapid pentru a putea fi acoperite cheltuielile necesare spitalelor, serviciilor publice și funcționării instituțiilor statului.
Totodată, noul Executiv va trebui să pregătească bugetul pentru anul 2027 și să accelereze proiectele finanțate din fonduri europene.
Criza politică prelungită a pus deja presiune asupra stabilității financiare a României, inclusiv prin creșterea costurilor de împrumut și deprecierea monedei naționale, într-un moment în care deficitul bugetar rămâne una dintre principalele probleme economice ale țării.
PSD cere prezentarea situației reale a finanțelor statului Printre condițiile prezentate de social-democrați se află și clarificarea situației bugetare.
PSD solicită prezentarea în Parlament a situației reale a deficitului și a tuturor datoriilor sau obligațiilor de plată amânate, înainte de definitivarea bugetului pentru anul următor.
Sorin Grindeanu a indicat termenul de 1 noiembrie 2026 pentru prezentarea acestei situații, alături de alte măsuri urgente privind rectificarea bugetară și predictibilitatea fiscală.
Social-democrații spun că vor să fie „parte a soluției” Conducerea PSD și-a justificat intrarea în Cabinetul Niculescu prin necesitatea depășirii blocajului politic.
Grindeanu a declarat că partidul a decis să fie „parte a soluției”, după ce a constatat că prioritățile solicitate de social-democrați au fost incluse în programul de guvernare.
Luca Niculescu a depus între timp în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, următorul pas fiind audierea acestora în comisiile parlamentare și votul de învestitură.
Intrarea PSD în Executiv reprezintă astfel una dintre principalele schimbări politice ale momentului, într-o perioadă în care viitorul guvern va avea drept provocări imediate rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027, reducerea presiunilor asupra finanțelor publice și reluarea proiectelor întârziate.