Nicușor Dan ar putea lua în calcul alegerile anticipate dacă guvernul propus de Luca Niculescu nu obține votul de încredere al Parlamentului. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale, toate opțiunile rămân deschise, însă un nou eșec al învestirii ar aduce scenariul anticipatelor în prim-plan. Nu există, deocamdată, o decizie anunțată oficial de președinte.
Informațiile apar la opt zile după publicarea în Monitorul Oficial a decretului prin care Luca Niculescu a fost desemnat premier. Mesajul este interpretat ca o presiune asupra partidelor parlamentare, care nu au reușit să construiască o majoritate pentru instalarea unui guvern cu puteri depline.
După demiterea Guvernului Bolojan, România traversează de cinci luni un blocaj politic. Două propuneri anterioare de guvern au fost respinse în Parlament, iar noua încercare de învestire depinde de rezultatul negocierilor dintre formațiuni. Potrivit acelorași surse, șeful statului așteaptă în special hotărârea PSD privind susținerea cabinetului Niculescu.
În ce condiții poate fi dizolvat Parlamentul Articolul 89 din Constituție stabilește condițiile în care președintele poate dizolva Parlamentul. Această posibilitate există dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea unui guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două cereri de învestitură.
Înaintea unei asemenea decizii, președintele trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.
În situația descrisă, respingerea celor două propuneri de guvern și depășirea termenului de 60 de zile ar permite, în principiu, luarea în calcul a dizolvării. Îndeplinirea acestor condiții nu înseamnă însă că măsura se produce automat. Președintele poate opta și pentru o nouă desemnare de premier.
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare.
Negocierile pentru majoritate rămân dificile Luca Niculescu are nevoie de minimum 233 de voturi pentru ca guvernul să fie învestit. Pozițiile partidelor fac însă dificilă formarea unei majorități.
PSD cere schimbarea direcției economice și nu dorește să susțină o formulă de guvernare fără participarea PNL. Liberalii refuză, la rândul lor, să intre într-un cabinet alături de social-democrați.
În ultimele zile au apărut totuși semnale de flexibilitate. Ilie Bolojan a anunțat că PNL analizează posibilitatea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat. Totodată, o grupare liberală critică față de conducerea partidului și-a exprimat intenția de a vota guvernul Niculescu.
UDMR este dispus să susțină învestirea fără să participe la guvernare, dar condiționează sprijinul de contribuția PNL la construirea majorității.
USR și AUR solicită alegeri anticipate. AUR a început și o campanie pentru demiterea președintelui, în timp ce PSD a precizat că suspendarea lui Nicușor Dan nu se află pe agenda sa. Social-democrații susțin că prioritatea rămâne formarea unui guvern.
Ce consecințe ar avea alegerile anticipate Dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri anticipate ar reprezenta o premieră pentru România postdecembristă. Scenariul ar prelungi incertitudinea politică, iar guvernul interimar ar continua să conducă țara până la instalarea unui nou executiv.
Blocajul afectează și calendarul deciziilor economice. Rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027 sunt printre principalele urgențe, iar mai multe instituții, inclusiv cele din sistemul de sănătate, așteaptă fondurile necesare funcționării până la sfârșitul anului.
În același timp, incertitudinea politică a pus presiune asupra cursului leului și asupra dobânzilor. În acest context, perspectiva anticipatelor este privită, deocamdată, și ca un mijloc de a determina partidele să ajungă la un compromis.
Luca Niculescu urmează să prezinte programul de guvernare și componența cabinetului, apoi să solicite votul de încredere. Hotărârile PSD și ale Biroului Politic Național al PNL vor cântări decisiv în formarea majorității. Dacă negocierile eșuează, președintele va avea de ales între o nouă încercare de învestire și folosirea opțiunii constituționale a dizolvării Parlamentului.