Traian Băsescu consideră că ieșirea din criza politică depinde de alegerea uneia dintre două variante: formarea unui guvern de uniune națională sau organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Fostul președinte susține că schimbarea premierului desemnat nu ar fi suficientă pentru a asigura stabilitatea unui nou Executiv, în condițiile în care partidele nu reușesc să ajungă la o înțelegere.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Băsescu și-a exprimat îngrijorarea față de perspectivele formării unei majorități parlamentare care să susțină guvernarea.
„Doar o părere! Cu actualul premier desemnat sau cu altul, mă tem că au mai rămas doar două soluţii pentru a avea guvern cu o oarecare stabilitate”, a transmis fostul șef al statului.
Prima variantă propusă de acesta este un Executiv de uniune națională, alcătuit din toate partidele care au participat la alegeri. A doua presupune formarea unui guvern în urma unui nou scrutin parlamentar.
Băsescu subliniază că orice decizie trebuie să țină cont de prioritățile României și să permită abordarea problemelor care necesită intervenții urgente.
„Soluţia adoptată va trebui să ţină cont de priorităţile ţării şi de lista lungă a urgenţelor guvernării. Ne place sau nu, asta e!”, a afirmat acesta.
Intervenția fostului președinte vine pe fondul negocierilor dificile pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. Discuțiile dintre formațiunile parlamentare continuă, însă pozițiile divergente ale principalelor partide împiedică stabilirea unei formule de guvernare susținute de o majoritate stabilă.
Sorin Grindeanu le-a cerut în repetate rânduri liberalilor și reprezentanților UDMR să participe la guvernare alături de PSD. Liderul social-democraților a propus inclusiv o colaborare pentru șase luni, la finalul căreia partidele să evalueze rezultatele și funcționarea înțelegerii.
PNL respinge însă revenirea într-un Cabinet alături de PSD. Liberalii conduși de Ilie Bolojan afirmă că pot sprijini învestirea unui nou guvern fără să participe la conducerea acestuia și fără să solicite ministere.
Marți, Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a acuzat PSD că menține blocajul prin insistența asupra unei formule de împărțire a puterii. Acesta susține că liberalii au oferit deja o posibilitate de depășire a crizei, prin disponibilitatea de a vota un Executiv din care să nu facă parte.
„PNL este gata să renunțe la guvernare pentru deblocarea situației. În timp ce PNL e constructiv, PSD e absurd și distructiv. PNL nu blochează instalarea Guvernului Niculescu”, a transmis Andronache.
La rândul său, USR exclude participarea într-un guvern împreună cu social-democrații. Formațiunea s-a declarat deschisă unei formule PNL–USR–UDMR, cu Luca Niculescu în funcția de prim-ministru.
În acest context, premierul desemnat încearcă să obțină un acord de susținere parlamentară pentru o perioadă de șase luni. Obiectivul este ca viitorul Cabinet să beneficieze de sprijin pentru adoptarea măsurilor urgente și după votul de învestitură.
Niculescu a anunțat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista miniștrilor.
Între timp, posibilitatea alegerilor anticipate este discutată tot mai serios în interiorul partidelor. După ședința de luni a Biroului Permanent Național al PSD, Sorin Grindeanu a declarat că formațiunea se pregătește și pentru un asemenea scenariu.
Liderul PSD a precizat că anticipatele nu reprezintă o variantă dorită și că ar putea accentua dificultățile economice. Totuși, în opinia sa, un nou scrutin parlamentar ar putea deveni inevitabil în următoarele săptămâni.
Conducerea social-democraților a decis constituirea unei comisii pentru analizarea legislației electorale și a eventualelor modificări necesare în perspectiva alegerilor anticipate. Și Dominic Fritz, președintele USR, a invocat această posibilitate în absența unei majorități parlamentare asumate și transparente.
În privința cadrului constituțional, materialul prezentat indică îndeplinirea condițiilor pentru dizolvarea Parlamentului, după respingerea Guvernului Veștea, la 22 iunie, și a Guvernului Mureșan, la 30 septembrie 2026.
Articolul 89 din Constituție prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Dizolvarea nu se produce automat. Decizia îi aparține președintelui Nicușor Dan, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.