Ilie Bolojan susține indexarea pensiilor și salariilor în 2027, după ce inflația a redus puterea de cumpărare, dar leagă eventualele majorări de o restructurare a cheltuielilor publice. Premierul interimar afirmă că statul trebuie să reducă personalul acolo unde este supradimensionat, să desființeze instituțiile care nu își justifică activitatea și să renunțe la o nouă rundă de creșteri de taxe.
Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Digi24, la câteva ore după respingerea Guvernului propus de Siegfried Mureșan. Cabinetul a primit 182 de voturi favorabile, față de cele minimum 233 necesare învestirii, iar deciziile privind bugetul și reformele rămân în sarcina viitorului Executiv.
Pensiile și salariile ar trebui indexate, dar procentul rămâne necunoscut Întrebat dacă veniturile pensionarilor și ale angajaților vor putea crește anul viitor, Bolojan a spus că menținerea plafonării va fi dificilă. El a susținut principiul indexării, fără să avanseze însă un procent.
„Va fi dificil, dacă nu are o lege a salarizării unitare, să mai țină plafonate atât pensiile, cât și salariile. Pentru că, din punctul meu de vedere, pensiile și salariile ar trebui indexate. Cu ce procent, mi-e greu să vă spun”, a declarat premierul interimar.
În argumentația sa, inflația din acest an și din anul precedent a diminuat puterea de cumpărare atât pentru angajații din sectorul public, cât și pentru cei din mediul privat. Din acest motiv, consideră că orice Guvern va veni va avea de analizat o ajustare a veniturilor.
Poziția exprimată reprezintă o direcție susținută de Bolojan, fără a stabili cuantumul unei majorări sau o decizie definitivă pentru 2027.
Bolojan cere schimbări în cazul pensionărilor la 48–50 de ani Premierul interimar spune că spațiul bugetar necesar indexării trebuie creat prin intervenții asupra cheltuielilor structurale.
În privința pensiilor, acesta a precizat că nu poate fi redus numărul total al pensionarilor, dar a criticat din nou retragerea din activitate la vârste mult sub pragul standard.
„Acolo unde avem pensionari la 48–50 de ani, nu ne mai putem permite acest lucru. Trebuie să creștem vârsta de pensionare în aceste zone”, a afirmat Bolojan.
Mesajul său vizează modificarea condițiilor de pensionare pentru categoriile respective, ca parte a efortului de reducere a presiunii asupra finanțelor publice.
Mai puține posturi în instituțiile supradimensionate În administrație, Bolojan propune reducerea personalului acolo unde activitatea poate fi realizată cu mai puțini angajați. O parte din economiile rezultate ar putea fi folosită pentru îmbunătățirea salariilor celor care rămân.
Pentru a explica această abordare, a prezentat exemplul unei structuri cu trei angajați, în care doi ar fi suficienți pentru îndeplinirea sarcinilor. Într-o asemenea situație, consideră că reducerea unui post și creșterea veniturilor celorlalți ar reprezenta o utilizare mai eficientă a banilor publici.
În viziunea sa, persoanele care pleacă din sistemul public ar urma să se îndrepte către sectorul privat.
Bolojan a insistat că reforma trebuie să includă instituțiile centrale în care există excedent de personal. De asemenea, susține desființarea structurilor care nu își mai justifică activitatea.
Reducerea deficitului, prin cheltuieli mai mici ale statului Pentru anul viitor, liderul PNL cere schimbarea direcției ajustării bugetare. După măsurile fiscale deja adoptate, spune că echilibrarea finanțelor publice trebuie să se bazeze pe reducerea cheltuielilor.
„Orice echilibrare a deficitelor trebuie făcută anul viitor pe scăderea cheltuielilor statului, nu pe noi taxe. N-am avut ce să facem prima dată, a trebuit să reașezăm taxele, dar nu avem nicio scuză să nu reducem cheltuielile”, a declarat acesta.
Bolojan a amintit că fostul său Cabinet adoptase un cadru legislativ pentru reforma administrației, însă aplicarea acestuia ar fi fost întreruptă de căderea Guvernului.
„Am dat o lege care înseamnă reforme în administrație, dar pe care n-am mai apucat să o facem, pentru că Guvernul a fost demolat”, a spus premierul interimar.
Guvernul său a fost înlăturat în luna mai, iar respingerea Cabinetului Mureșan prelungește incertitudinea privind Executivul care va continua aceste măsuri.
Anul 2027 ar putea aduce limitarea restricțiilor bugetare Bolojan consideră că anul viitor ar trebui să marcheze și începutul unei relansări, pe fondul unei posibile scăderi a inflației. În opinia sa, restricțiile bugetare aplicate până acum ar trebui limitate.
Totuși, premierul interimar evită să prezinte o perspectivă economică sigură. El invocă riscuri externe care pot modifica evoluția prețurilor și a costurilor suportate de România.
Printre acestea se numără războaiele, perturbarea fluxurilor de petrol și produse petroliere, scumpirea motorinei, efectele secetei asupra energiei și creșterea costurilor de finanțare.
Aceste presiuni pot afecta bugetul și pot îngreuna aplicarea măsurilor de relansare.
Economia europeană va influența perspectivele României Premierul interimar subliniază legătura dintre economia României și cea a Uniunii Europene. O evoluție favorabilă a principalilor parteneri ar putea susține creșterea internă, în timp ce dificultățile acestora s-ar resimți și aici.
„Dacă lumea de care suntem legați, Uniunea Europeană, va merge bine, economia Uniunii funcționează ca o locomotivă pentru noi, ne tractează după ea”, a explicat Bolojan.
El a menționat și disputele comerciale, precum și presiunea produselor chineze subvenționate asupra piețelor europene.
În plan intern, direcția propusă rămâne reducerea cheltuielilor statului, restructurarea instituțiilor și crearea unui spațiu bugetar pentru indexări. Aplicarea acestei viziuni depinde însă de viitoarea formulă guvernamentală, încă incertă după votul din Parlament.