Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină miercuri, 30 septembrie 2026, votul de încredere al Parlamentului. Cabinetul susținut de PNL, USR și UDMR a primit doar 182 de voturi favorabile și 15 voturi împotrivă, mult sub pragul de 233 necesar pentru învestire. Din cei 464 de parlamentari, 321 au fost prezenți, iar 197 de voturi au fost valabil exprimate.
Rezultatul prelungește criza politică și readuce decizia privind următorii pași la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan are posibilitatea de a încerca formarea unei noi majorități parlamentare prin desemnarea unui alt candidat la funcția de premier sau, în condițiile prevăzute de Constituție, de a lua în calcul dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate.
După încheierea votului secret cu bile și numărarea acestora, rezultatul a arătat că Cabinetul Mureșan nu a reușit să se apropie de majoritatea necesară.
În plen a fost anunțat oficial că nu este întrunit numărul de voturi cerut de Constituție pentru acordarea încrederii noului Executiv.
PSD a fost prezent în sală pentru asigurarea cvorumului, însă parlamentarii social-democrați nu au participat efectiv la vot. AUR nu a fost prezent în sală la momentul votului.
Guvernul Mureșan a obținut chiar mai puține voturi decât Cabinetul propus anterior de Adrian Veștea. Acesta primise 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, fără să atingă nici el pragul necesar pentru învestire.
La scurt timp după anunțarea rezultatului, Siegfried Mureșan a declarat că formațiunile care l-au susținut au venit în Parlament cu o soluție pentru ieșirea din criza politică.
Premierul desemnat a acuzat partidele pe care le consideră responsabile pentru declanșarea crizei că au contribuit prin votul de miercuri la prelungirea acesteia. Afirmația reprezintă poziția politică exprimată de Mureșan după respingerea Cabinetului său.
„Astăzi, în Parlamentul României, am venit cu o soluție pentru încheierea crizei politice”, a declarat Siegfried Mureșan, precizând că așteaptă să vadă care vor fi următorii pași ai președintelui României.
El a mai transmis că PNL, USR și UDMR vor continua să susțină reformele pe care le consideră necesare și că eforturile suportate de populație în ultima perioadă nu ar trebui, în opinia sa, să fie pierdute.
Înaintea votului, Siegfried Mureșan a încercat să îi convingă pe parlamentari să susțină programul său de guvernare.
Premierul desemnat a afirmat că Executivul precedent, condus de Ilie Bolojan, a început o serie de reforme pe care Cabinetul său intenționa să le continue.
„Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprins lumina”, a declarat Mureșan, susținând că echipa sa urmărea reducerea risipei din sistemul public și prezentând această direcție drept una de „dreptate”, nu de austeritate.
După respingerea Guvernului, Radu Miruță, reprezentant al USR, a declarat că situația creată îi oferă președintelui, din punct de vedere constituțional, posibilitatea de a lua în calcul procedura pentru alegeri anticipate.
Miruță a precizat însă că decizia privind pașii următori îi aparține șefului statului și că USR își va stabili poziția în funcție de aceasta.
Totodată, reprezentantul USR a anunțat că partidul său intenționează să continue colaborarea cu PNL. Criticile formulate de Miruță la adresa PSD reprezintă poziția politică a USR în actualul conflict dintre partide.
Și Sorin Grindeanu a reacționat după respingerea Cabinetului Mureșan. Liderul PSD a declarat că România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline și că social-democrații sunt pregătiți să participe la construirea unei alternative politice.
„Suntem pregătiți să ne asumăm redresarea României”, a transmis Grindeanu.
PSD anunțase înaintea votului că nu va susține Cabinetul Mureșan.
Respingerea Guvernului nu înseamnă automat organizarea alegerilor anticipate. Potrivit regulilor constituționale, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate aflată la dispoziția președintelui în anumite condiții, nu o consecință automată a votului negativ.
Alternativa este reluarea consultărilor politice și desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după care procedura de formare și învestire a Guvernului trebuie reluată.
Astfel, după cele 182 de voturi obținute de Cabinetul Mureșan, criza politică rămâne deschisă, iar următoarea etapă depinde de consultările dintre președintele României și formațiunile reprezentate în Parlament.