Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a transmis luni, 21 septembrie 2026, că Călin Georgescu nu este membru al Ordinului și că instituția nu a emis documentul care ar fi fost descoperit de anchetatori la locuința acestuia din Mogoșoaia. Precizarea a venit după ce surse judiciare au relatat despre găsirea unei legitimații cu aparență diplomatică pe numele fostului candidat la alegerile prezidențiale.
Documentul descoperit în timpul perchezițiilor poartă denumirea „DIPLOMATIC ID” și face referire la „Order of Malta, Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem”. Potrivit relatărilor bazate pe surse judiciare, pe legitimație apare fotografia lui Călin Georgescu și mențiunea de „senator”. Anchetatorii verifică proveniența documentului.
Ordinul de Malta: „Nu am emis niciodată un astfel de document” Reacția oficială a Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta a venit la câteva ore după apariția informațiilor despre obiectele ridicate la percheziții.
„Confirmăm că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că nu am emis niciodată un astfel de document”, au transmis reprezentanții instituției.
Ordinul a explicat, de asemenea, că în România și în alte state funcționează grupări pe care le descrie drept „ordine de imitație”, care ar utiliza fără autorizare simboluri asemănătoare celor oficiale. Reprezentanții Ordinului nu au atribuit însă public documentul găsit unei anumite organizații, limitându-se la a preciza că acesta nu a fost emis de Ordinul Suveran Militar de Malta.
Aparat de bruiaj găsit în mașina lui Călin Georgescu O altă descoperire relatată de surse judiciare este un aparat de bruiaj găsit în autoturismul lui Călin Georgescu. Potrivit AGERPRES, dispozitivul este de tip „rabbler” și poate fi folosit pentru perturbarea comunicațiilor și împiedicarea unor înregistrări.
ANCOM precizează că pe teritoriul României sunt interzise fabricarea, importul, deținerea, comercializarea, punerea în funcțiune și utilizarea dispozitivelor destinate producerii de interferențe prejudiciabile în comunicațiile radio. Autoritatea arată că astfel de aparate pot afecta inclusiv accesul la rețelele mobile și serviciile de urgență.
Surse citate de Antena 3 CNN au susținut că, în urma percheziției de la Mogoșoaia, anchetatorii ar fi ridicat și aproximativ 4.000 de euro, documente și mai multe dispozitive electronice, între care calculatoare, laptopuri și tablete.
Ionel Rusen, adus și el la DIICOT La sediul DIICOT a fost adus luni și omul de afaceri Ionel Rusen, una dintre persoanele menționate în relatările despre dosar. AGERPRES a confirmat prezența acestuia la audieri.
La sosirea la sediul instituției, Rusen a avut un incident cu reprezentanți ai presei. Imagini publicate de Antena 3 CNN îl arată îmbrâncind și lovind jurnaliști care încercau să îi adreseze întrebări.
Dosarul are un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro Operațiunea DIICOT a început luni dimineață. Procurorii Structurii Centrale și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR au pus în aplicare cinci mandate de percheziție în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Cercetările vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Potrivit DIICOT, ancheta privește un presupus grup format în septembrie 2021 din doi cetățeni români și un cetățean italian. Procurorii susțin că persoanelor vătămate le-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unor finanțări externe importante în schimbul depunerii unor garanții.
În cazul aflat acum în centrul anchetei, unei persoane i-ar fi fost promisă inițial o finanțare de șase milioane de euro. Aceasta ar fi transferat peste un milion de euro drept garanție. Ulterior, sub pretextul majorării finanțării până la 15 milioane de euro, ar mai fi fost transferată o sumă de 100.000 de euro. DIICOT indică un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro.
Plângerea a fost depusă de omul de afaceri Răzvan Leu Dosarul are la bază plângerea formulată de omul de afaceri buzoian Răzvan Leu. Acesta a declarat public că a depus sesizarea în ianuarie 2024, după ce nu ar fi reușit să își recupereze banii. Leu susține că l-a cunoscut pe Călin Georgescu în 2021 și că a avut încredere în finanțarea care i-ar fi fost prezentată.
Afirmațiile lui Leu privind rolurile concrete ale persoanelor implicate, eventuale documente fără acoperire și destinația banilor sunt acuzații care fac obiectul verificărilor judiciare și nu reprezintă, în acest stadiu, constatări definitive ale unei instanțe.
Ancheta DIICOT este în desfășurare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei eventuale hotărâri definitive.