Traian Băsescu a lansat un atac dur la adresa președintelui Nicușor Dan, criticând perioada îndelungată în care România a rămas fără un Guvern cu puteri depline. Fostul șef al statului susține că întârzierea desemnării unui candidat la funcția de premier a provocat probleme importante în funcționarea instituțiilor și în gestionarea situației economice.
Declarațiile lui Băsescu au fost făcute înainte ca Nicușor Dan să îl desemneze, pe 17 septembrie 2026, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de prim-ministru. Mureșan are la dispoziție zece zile pentru a prezenta programul și lista Guvernului și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului.
Băsescu îl acuză pe Nicușor Dan că a întârziat prea mult desemnarea premierului Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, la începutul lunii mai 2026. De atunci, Executivul a funcționat în regim interimar, iar mai multe încercări de formare a unui nou Guvern nu au dus la instalarea unui Cabinet cu puteri depline.
Traian Băsescu consideră că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să accelereze procedura de desemnare a unui candidat.
„Dacă guvernarea era prioritizată, rezolvai înainte de nuntă. Dar aici avem marea problemă a unei atitudini iresponsabile. Cum poți să lași țara patru luni fără Guvern?”, a declarat fostul președinte.
Afirmația despre „nuntă” făcea referire la participarea lui Nicușor Dan la nunta lui Alexandru Nazare, context pe care Băsescu l-a folosit pentru a ironiza ritmul negocierilor politice.
Ce spune Constituția despre desemnarea premierului Băsescu a susținut că președintele are obligația constituțională de a desemna un candidat la funcția de prim-ministru și a criticat întârzierea procedurii.
Constituția prevede, într-adevăr, că președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier, iar articolul 103 stabilește că desemnarea are loc după consultarea partidului care deține majoritatea absolută sau, în lipsa unei asemenea majorități, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament. Textul constituțional nu stabilește însă un număr explicit de zile în care șeful statului trebuie să facă nominalizarea.
Odată desemnat, candidatul la funcția de premier are zece zile pentru a solicita Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și asupra listei complete a viitorului Cabinet.
Băsescu, nemulțumit și de discuțiile privind numărul de voturi Fostul președinte a criticat și ideea ca partidele să vină la consultări anunțând anticipat câte voturi ar putea asigura unui candidat.
„În momentul în care trebuie să desemnezi un candidat pentru funcția de premier, nu ai dreptul să spui partidelor: «Ia veniți să vedem ce număr de voturi aveți fiecare»”, a afirmat Traian Băsescu.
El a argumentat că rezultatul votului din Parlament nu poate fi cunoscut cu certitudine înainte de momentul învestirii.
„Niciodată nu știi, față de estimări, cum se va vota”, a mai spus fostul președinte.
Declarațiile reprezintă interpretarea și experiența politică a lui Traian Băsescu. Procedura constituțională prevede consultări politice înaintea desemnării premierului, iar votul Parlamentului este cel care decide dacă viitorul Cabinet primește încrederea necesară pentru a intra în funcție.
România a trecut deja prin două tentative de desemnare Criza guvernamentală din 2026 a inclus și două încercări anterioare de formare a unui nou Executiv.
Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat candidat la funcția de premier pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul după ce a apreciat că nu dispune de susținerea parlamentară necesară.
Ulterior, pe 14 iunie, președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta nu a obținut voturile necesare în Parlament pe 22 iunie.