Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte douăzeci de persoane urmează să fie audiate miercuri, 9 septembrie 2026, de judecătorii Curții de Apel București, în cadrul unui dosar în care procurorii formulează acuzații referitoare la posibile acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Prima sesiune de judecată pe fond este programată pentru ora 13:30, având în vedere că dosarul a trecut deja de etapa preliminară.
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de efectuare a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și de comunicarea de informații false, în mod repetat.
În ceea ce-l privește pe Horațiu Potra, el este judecat pentru tentativă de a comite acțiuni împotriva ordinii constituționale, dar și pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și al materiilor explozive.
De asemenea, în aceeași cauză sunt anchetați și fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, ambii fiind acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Acuzațiile din cadrul dosarului constituie poziția procurorilor și urmează să fie supuse analizei instanței. Este important de menționat că toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până când se va pronunța o hotărâre definitivă.
Cazul a avansat către etapa judecății pe fond, după finalizarea procedurilor din camera preliminară.
Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a decis că dosarul poate trece la judecata pe fond. Această decizie a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.
Contestațiile au fost trimise către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar pe 6 august, instanța supremă a respins aceste contestații în mod definitiv.
Astfel, toate procedurile anterioare judecății au fost încheiate, iar dosarul poate să avanseze către etapa în care instanța va examina acuzațiile și probele.
O parte semnificativă din acuzații se referă la evenimentele din decembrie 2024.
Conform anchetatorilor, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, cu o zi după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale.
Întâlnirea ar fi avut loc în localitatea Ciolpani.
Procurorii afirmă că în cadrul discuției a fost elaborat un plan prin care unele persoane din anturajul lui Horațiu Potra ar fi urmat să se deplaseze către București, având pregătire militară sau capacități operative specifice.
Acțiunea era programată pentru 8 decembrie 2024, în contextul protestelor și al tensiunilor generate de anularea alegerilor prezidențiale.
Potrivit acuzațiilor, scopul acestui plan ar fi fost transformarea unor manifestații pașnice în acțiuni violente.
Procurorii susțin că strategia urmărea să profite de tensiunile sociale existente pentru a exacerba protestele și a provoca confruntări.
În documentele de anchetă, se afirmă că acțiunile urmăreau „schimbarea ordinii constituționale sau îngreunarea exercitării puterii de stat”.
Aceste afirmații reprezintă punctul de vedere al acuzării. Odată cu deschiderea judecății pe fond, instanța va analiza probele și argumentele tuturor părților implicate.
Se susține că Horațiu Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane care aveau intenția să se deplaseze spre Capitală.
Pentru această activitate ar fi fost folosite șapte autoturisme.
Conform scenariului prezentat de procurori, membrii grupului intenționau să ajungă la București în timpul manifestațiilor, participând la acțiuni menite să intensifice tensiunile și să atragă alți participanți.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în mai multe zone pentru a verifica autoturismele și persoanele care se îndreptau spre Capitală.
Filtrele poliției au fost plasate în apropierea localităților Balotești-Săftica, Mănești și Cornești, precum și în București.
Autoturismele în care se aflau persoanele investigate au fost oprite înainte ca grupul să își poată continua deplasarea conform planului stabilit.
După verificări, autoritățile au raportat descoperirea a mai multor obiecte.
Printre acestea s-ar regăsi bricege, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri lacrimogene, boxuri, topoare și cozi de topoare.
Procurorii menționează de asemenea și prezența unor pistoale și materiale pirotehnice, despre care susțin că reprezentau un potențial pericol.
Aceste obiecte și contextul în care au fost transportate constituie unele dintre elementele pe care acuzarea le folosește pentru a-și susține cazul, urmând a fi examinate în timpul procesului.
Anchetatorii îl consideră pe Călin Georgescu ca având un rol crucial în planul discutat înainte de plecarea grupului spre București.
Această interpretare face parte din argumentele procurorilor și nu este o concluzie definitivă cu privire la rolul fostului candidat la alegerile prezidențiale.
Pe parcursul procesului, apărarea va putea contesta atât interpretarea faptelor, cât și probele pe care se bazează acuzațiile.
Instanța va fi responsabilă să decidă dacă există suficiente dovezi pentru a confirma acuzațiile aduse fiecăruia dintre cei 22 de inculpați.
Astfel, dosarul în care sunt judecați Călin Georgescu, Horațiu Potra și ceilalți 20 de inculpați își intră în cea mai importantă etapă.
După finalizarea camerei preliminare, judecătorii vor putea analiza fondul acuzațiilor și probele prezentate.
Se anticipează că procesul va fi unul complex, având în vedere numărul mare de inculpați, diversitatea acuzațiilor și cantitatea de informații necesare analizei.
Deschiderea judecății nu înseamnă că acuzațiile procurorilor au fost acceptate pe fond. Rolul procesului este de a determina, prin administrarea și evaluarea probelor și respectarea dreptului la apărare, dacă persoanele acuzate au sau nu responsabilitate penală pentru faptele imputate.