Procesul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane au fost trimiși în judecată pentru acuzații extrem de grave ajunge într-o nouă etapă. Dosarul vizează presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale, iar în total sunt judecate 22 de persoane.
Primul termen pe fond a fost stabilit la Curtea de Apel București, după parcurgerea procedurilor din camera preliminară și după soluționarea contestațiilor formulate în dosar.
Cazul este legat de evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024 și de ancheta amplă desfășurată ulterior de procurori.
Călin Georgescu și Horațiu Potra, trimiși în judecată alături de alte 20 de persoane Dosarul a parcurs mai multe etape înainte de a putea ajunge la judecata pe fond. Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a stabilit că procesul poate începe.
Hotărârea a fost însă contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public, astfel că dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe 6 august, instanța supremă a respins definitiv contestațiile, deschizând astfel calea pentru începerea judecății pe fond.
În această etapă, instanța urmează să analizeze acuzațiile formulate de procurori, probele administrate în dosar și argumentele apărării. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Schimbarea judecătorului a provocat o nouă întârziere Începerea efectivă a procesului a fost afectată și de o schimbare intervenită la nivelul completului. Judecătorul care se ocupa de dosarul în care este inculpat Călin Georgescu a fost transferat, situație care a dus la o nouă amânare și la reluarea unor proceduri necesare pentru continuarea cauzei.
Dosarul intră astfel pe fond după o perioadă îndelungată în care au fost analizate aspectele procedurale și contestațiile formulate de părți.
De ce este acuzat Călin Georgescu Potrivit acuzațiilor prezentate în dosar, Călin Georgescu este judecat pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată.
Procurorii încearcă să demonstreze în fața instanței legătura dintre acțiunile atribuite fostului candidat la Președinție și presupusul plan investigat în acest dosar.
Judecătorii sunt cei care vor stabili, pe baza probelor și a argumentelor prezentate în timpul procesului, dacă acuzațiile formulate de anchetatori sunt întemeiate.
Horațiu Potra, acuzat de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale Horațiu Potra se confruntă, la rândul său, cu mai multe acuzații. Acesta a fost trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
În același dosar sunt judecați și Dorian și Alexandru Potra, fiul și nepotul lui Horațiu Potra, pentru acuzații referitoare la tentativa de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
În total, dosarul cuprinde 22 de inculpați.
Horațiu Potra, de la arest preventiv la control judiciar Și situația măsurilor preventive luate împotriva lui Horațiu Potra s-a modificat pe parcursul procesului.
Pe 17 iunie, instanța supremă a dispus ca acesta să fie eliberat din arest preventiv și plasat în arest la domiciliu. În același timp, Dorian și Alexandru Potra au beneficiat de măsuri preventive mai puțin restrictive, după admiterea contestațiilor lor.
Ulterior, la începutul lunii septembrie, Înalta Curte a admis contestația lui Horațiu Potra împotriva arestului la domiciliu, acesta ajungând sub control judiciar.
Anterior, Curtea de Apel București hotărâse menținerea arestului la domiciliu și respinsese solicitarea de înlocuire a acestei măsuri cu una mai puțin restrictivă.
Horațiu Potra a fost adus în România din Dubai Un alt moment important al dosarului s-a produs în noiembrie 2025, când Horațiu Potra a fost adus în România după ce fusese localizat în Dubai.
Potrivit informațiilor prezentate în legătură cu cazul, Potra și-a dat acordul pentru a fi adus în țară, fapt care a simplificat și accelerat procedurile. În lipsa consimțământului său, demersurile ar fi putut dura considerabil mai mult, în contextul cadrului juridic aplicabil între România și Emiratele Arabe Unite.
Ce s-a întâmplat în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024 O parte importantă a acuzațiilor formulate de procurori are legătură cu evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024.
Atunci, forțele de ordine au instituit filtre în București și în județele Ilfov și Dâmbovița. În timpul controalelor au fost descoperite mai multe arme și obiecte considerate periculoase.
Printre bunurile identificate s-ar fi aflat cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, box-uri, topoare și pistoale, precum și materiale pirotehnice cu un grad ridicat de pericol.
Aceste elemente au devenit ulterior importante pentru ancheta desfășurată de procurori.
Procurorii susțin că exista un pericol pentru ordinea constituțională Anchetatorii susțin că obiectele descoperite și celelalte probe strânse pe parcursul investigației trebuie analizate în contextul unui presupus plan mai amplu.
Potrivit tezei acuzării, acțiunile atribuite celor 22 de inculpați ar fi creat un pericol real pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile prevăzute de lege.
Acestea sunt însă susținerile procurorilor, care trebuie demonstrate în fața instanței. Procesul pe fond va fi cel în care acuzațiile și probele vor fi confruntate cu apărările inculpaților.
Zeci de percheziții în mai multe județe Investigațiile au continuat și în februarie 2025, când procurorii au desfășurat o operațiune de amploare.
În total, au fost efectuate 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj. Acțiunile au făcut parte din cercetările prin care anchetatorii au încercat să stabilească rolul fiecărei persoane vizate și să strângă probe privind faptele investigate.
Dosarul intră acum într-o etapă decisivă. Judecătorii Curții de Apel București urmează să analizeze pe fond acuzațiile procurorilor și pozițiile celor 22 de inculpați, printre care Călin Georgescu și Horațiu Potra. Procesul ar putea fi unul de durată, având în vedere numărul persoanelor judecate, complexitatea acuzațiilor și volumul probelor administrate.