Facturile la gaze naturale rămân sub protecția mecanismului de plafonare, în contextul în care costurile ridicate și presiunile inflaționiste continuă să afecteze bugetele gospodăriilor. Executivul condus de Ilie Bolojan a aprobat „Ordonanța Siguranței Energetice”, un pachet de măsuri prin care autoritățile urmăresc să limiteze fluctuațiile de preț și să ofere populației o mai mare predictibilitate în privința cheltuielilor cu utilitățile.
Una dintre cele mai importante prevederi se referă la menținerea unui preț maxim pentru gazele naturale furnizate consumatorilor casnici. Mecanismul este conceput pentru o perioadă de un an și are rolul de a împiedica eventualele scumpiri de pe piața energetică să ajungă integral în facturile populației.
Potrivit măsurilor adoptate, prețul final facturat consumatorilor casnici nu poate depăși 0,31 lei/kWh. Plafonul se aplică începând cu 1 aprilie 2026 și este prevăzut să rămână în vigoare până la 31 martie 2027.
Mecanismul presupune că gospodăriile beneficiază de această limită indiferent de fluctuațiile înregistrate pe piața gazelor în perioada respectivă. În situația în care costurile din piață cresc, consumatorul casnic nu ar trebui să plătească peste nivelul maxim stabilit prin schema de protecție.
Aplicarea se face direct la nivelul facturii, astfel încât oamenii nu trebuie să depună cereri și nici să încheie acte suplimentare pentru a beneficia de plafon.
Pachetul nu se limitează însă la factura achitată de consumator. Executivul a intervenit și în mecanismul din amonte, prin reducerea prețului de referință pentru producătorii de gaze naturale.
Valoarea acestuia este redusă de la 120 de lei/MWh la 110 lei/MWh.
Prin această modificare, autoritățile urmăresc să limiteze presiunea asupra întregului lanț de formare a prețurilor și să creeze condițiile necesare pentru menținerea costurilor suportate de consumatorul final la un nivel controlat.
Mesajul transmis de Guvern este că trecerea către o piață liberalizată trebuie făcută gradual, astfel încât gospodăriile să nu fie expuse brusc unor fluctuații importante ale prețurilor.
Mecanismul de protecție vizează peste șapte milioane de consumatori casnici, iar una dintre principalele caracteristici ale sistemului este aplicarea automată.
Cu alte cuvinte, beneficiarii nu trebuie să meargă la furnizor, să completeze formulare sau să solicite în mod expres plafonarea. Prețul corespunzător trebuie să fie reflectat direct în factură.
Schema include și o componentă destinată mediului economic, fiind vizate întreprinderile mici și mijlocii care se încadrează în limitele de consum stabilite prin reglementări.
Protejarea companiilor de variațiile foarte mari ale costurilor energetice are și o miză indirectă pentru populație. Atunci când energia și gazele se scumpesc puternic pentru firme, costurile suplimentare pot ajunge ulterior în prețurile produselor și serviciilor. Limitarea acestor creșteri poate contribui, astfel, și la reducerea presiunilor inflaționiste.
Autoritățile prezintă „Ordonanța Siguranței Energetice” drept o soluție temporară, nu ca pe un mecanism care ar urma să funcționeze permanent.
Intervalul cuprins între aprilie 2026 și martie 2027 este privit drept o perioadă de tranziție și stabilizare înaintea revenirii la funcționarea unei piețe liberalizate.
În această perioadă, statul trebuie să pregătească mecanisme prin care sprijinul acordat ulterior să fie orientat în special către gospodăriile vulnerabile, în locul unei scheme generale aplicate tuturor consumatorilor.
Această schimbare ar permite ca ajutorul public să ajungă cu prioritate la persoanele pentru care cheltuielile cu energia și gazele reprezintă o parte importantă din veniturile lunare.
Conform calendarului stabilit, plafonul de 0,31 lei/kWh este prevăzut să expire la 31 martie 2027. Ulterior, prețurile ar urma să fie stabilite din nou în condițiile pieței, în funcție de ofertele furnizorilor, costurile de achiziție și raportul dintre cerere și ofertă.
Consumatorii vulnerabili ar putea continua să beneficieze de forme specifice de sprijin, însă acestea ar urma să fie diferite de plafonarea generală aplicată în prezent.
Până la expirarea mecanismului, populația beneficiază de o perioadă suplimentară de predictibilitate în ceea ce privește prețul gazelor naturale.
Prin noul cadru legislativ, Executivul încearcă să reducă efectele volatilității de pe piața energetică asupra gospodăriilor și companiilor. Pentru consumatorul casnic, efectul cel mai important este menținerea unei limite maxime a prețului final la gaze pe durata perioadei prevăzute.
Măsura oferă astfel gospodăriilor posibilitatea de a-și estima mai ușor cheltuielile, într-un moment în care inflația și costurile generale de trai continuă să reprezinte motive de preocupare.
În același timp, perioada de plafonare ar trebui să ofere autorităților timpul necesar pentru pregătirea următoarei etape: revenirea la o piață liberalizată, însoțită de mecanisme de protecție concentrate asupra consumatorilor care au cea mai mare nevoie de sprijin.