Legea integrității revine în atenția Parlamentului după ce Curtea Constituțională a României a admis obiecția de neconstituționalitate referitoare la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere. Proiectul trebuie acum reanalizat și modificat, iar timpul rămas pentru adoptarea formei finale este limitat.
Miza este una importantă pentru România. Actul normativ reprezintă un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar termenul indicat pentru promulgarea legii este 31 august. În cazul în care procedura nu este finalizată la timp, România riscă pierderea a aproape 800 de milioane de euro din fondurile europene aferente PNRR.
Înainte ca proiectul să ajungă din nou la vot în plenul Camerei Deputaților, partidele au posibilitatea să formuleze amendamente în Comisia juridică. Discuțiile se anunță intense, mai ales în ceea ce privește transparența averilor și intereselor persoanelor care ocupă funcții publice.
Legea integrității trebuie modificată după decizia CCR
Revenirea proiectului în Parlament are loc după intervenția Curții Constituționale asupra unor prevederi considerate problematice.
Una dintre acestea se referea la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere. Obiecția de neconstituționalitate privind această prevedere a fost admisă, ceea ce obligă Parlamentul să pună legea în acord cu decizia Curții.
Dincolo de această modificare, dezbaterea s-a extins și asupra nivelului de transparență care trebuie păstrat în privința persoanelor aflate în funcții publice.
USR a anunțat că a pregătit deja mai multe amendamente prin care încearcă să mențină accesul publicului și al presei la informații relevante despre averile și interesele financiare ale demnitarilor.
O „fișă publică” pentru fiecare demnitar
Una dintre principalele propuneri formulate de USR este introducerea unei fișe publice pentru fiecare persoană care ocupă o funcție vizată de legislația privind integritatea.
Potrivit inițiatorilor, documentul ar urma să fie conceput astfel încât să respecte limitele stabilite prin decizia Curții Constituționale, dar, în același timp, să ofere cetățenilor acces la informațiile considerate importante pentru verificarea eventualelor conflicte de interese.
Fișa ar putea cuprinde date despre firmele în care demnitarul deține interese, contractele pe care aceste societăți le au cu statul, funcțiile ocupate în alte organizații sau formațiuni, precum și informații generale referitoare la dimensiunea averii și a datoriilor.
Practic, propunerea încearcă să găsească o variantă de mijloc între protejarea anumitor informații personale și păstrarea unui nivel ridicat de transparență în cazul persoanelor care exercită funcții publice.
USR critică reducerea transparenței
Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că declarațiile de avere au reprezentat de-a lungul timpului un instrument important pentru verificarea persoanelor aflate în funcții publice.
„Încercăm să salvăm transparența care a fost ghilotinată de CCR. Presa a reușit în nenumărate rânduri să scoată la iveală nereguli grave pornind tocmai de la declarațiile de avere. O lege a integrității fără transparență nu este o lege a integrității”, a declarat parlamentarul.
USR consideră că accesul la anumite informații privind situația financiară a demnitarilor trebuie menținut, chiar dacă forma actuală a legislației trebuie modificată pentru a respecta hotărârea Curții Constituționale.
Formațiunea încearcă astfel să introducă un mecanism alternativ prin care informațiile relevante să poată rămâne accesibile publicului.
Critici privind intervenția Curții Constituționale
Alexandru Dimitriu a formulat critici și în legătură cu modul în care Curtea Constituțională ar fi analizat anumite prevederi privind publicarea informațiilor.
Potrivit deputatului, unele aspecte referitoare la publicitatea declarațiilor de interese financiare nu s-ar fi aflat inițial printre prevederile contestate.
Parlamentarul consideră că eliminarea sau limitarea accesului la asemenea informații ar putea reduce capacitatea cetățenilor și a presei de a verifica activitatea persoanelor aflate în funcții de responsabilitate publică.
De cealaltă parte, orice modificare adoptată de Parlament trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale, acestea fiind obligatorii.
România are un termen limită important
Dincolo de disputa dintre partide, presiunea majoră vine din calendarul stabilit pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.
Termenul menționat pentru promulgarea legii este 31 august, ceea ce înseamnă că parlamentarii trebuie să găsească rapid o formulă care să respecte atât decizia CCR, cât și angajamentele asumate de România la nivel european.
În joc sunt aproape 800 de milioane de euro din fondurile PNRR, potrivit informațiilor prezentate în contextul dezbaterii.
Din acest motiv, adoptarea proiectului nu mai reprezintă doar o dispută privind declarațiile de avere, ci și o problemă cu implicații financiare importante pentru România.
Urmează o nouă confruntare în Parlament
În perioada imediat următoare, atenția se va concentra asupra Comisiei juridice, unde pot fi depuse și analizate amendamentele.
Ulterior, proiectul va ajunge din nou în plenul Camerei Deputaților pentru vot.
Parlamentarii trebuie astfel să găsească o formulă care să respecte limitele stabilite de Curtea Constituțională, să păstreze mecanisme suficiente de verificare a integrității persoanelor aflate în funcții publice și, în același timp, să permită României să îndeplinească jalonul prevăzut în PNRR.
Cu termenul de 31 august tot mai aproape, dezbaterea privind legea integrității intră într-o etapă decisivă, iar următoarele voturi din Parlament pot avea consecințe atât asupra regulilor privind transparența demnitarilor, cât și asupra accesului României la fondurile europene.