Legea integrității revine în atenția Parlamentului, după decizia Curții Constituționale privind prevederile referitoare la declarațiile de avere și de interese. Legislativul trebuie să găsească o soluție într-un timp foarte scurt, în condițiile în care termenul-limită pentru promulgarea actului normativ este31 august 2026.
Miza este una importantă pentru România. Proiectul reprezintă un jalon asumat prinPlanul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar neîndeplinirea acestuia la termen ar putea pune în pericol fonduri europene de ordinul sutelor de milioane de euro.
Revenirea proiectului în dezbaterea Parlamentului vine după ce Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate care a vizat, printre altele, obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere.
În aceste condiții, parlamentarii trebuie să adapteze textul legii astfel încât prevederile să respecte decizia CCR, dar, în același timp, să fie menținut cât mai mult posibil nivelul de transparență privind persoanele care ocupă funcții publice.
Proiectul urmează să fie analizat în Comisia juridică a Camerei Deputaților, unde partidele politice pot depune amendamente înainte ca forma finală să fie supusă votului în plen.
Timpul rămas până la termenul de 31 august este însă foarte scurt, ceea ce pune presiune suplimentară asupra parlamentarilor.
USR a anunțat deja că a depus mai multe amendamente prin care dorește să păstreze accesul publicului la informațiile relevante despre averile și interesele demnitarilor, în limitele stabilite de Curtea Constituțională.
Una dintre propuneri prevede realizarea uneifișe publice pentru fiecare demnitar. Documentul ar urma să ofere cetățenilor și jurnaliștilor informații relevante despre situația financiară și interesele persoanei care ocupă o funcție publică.
Printre datele care ar putea fi incluse se numără firmele în care demnitarul are interese, eventualele contracte ale acestor societăți cu statul, funcțiile deținute în alte organizații sau formațiuni politice, precum și informații privind ordinul de mărime al averii și al datoriilor.
USR susține că o astfel de soluție ar putea permite menținerea transparenței fără încălcarea limitelor impuse de CCR.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a argumentat că declarațiile de avere au reprezentat, de-a lungul timpului, o importantă sursă de informații pentru investigațiile jurnalistice și pentru verificarea modului în care sunt exercitate funcțiile publice.
„O lege a integrității fără transparență nu este o lege a integrității”, a transmis parlamentarul.
Reprezentantul USR a criticat și ceea ce consideră a fi o extindere a controlului exercitat de CCR asupra unor prevederi privind publicarea informațiilor din declarațiile de avere și de interese.
Potrivit acestuia, anumite prevederi referitoare la caracterul public al informațiilor nu ar fi fost contestate în sesizările care au ajuns la Curtea Constituțională.
Tema este una sensibilă deoarece declarațiile de avere și de interese au fost, timp de ani de zile, unul dintre principalele instrumente prin care societatea civilă și presa au putut verifica eventualele conflicte de interese și evoluția averilor persoanelor aflate în funcții publice.
De cealaltă parte, dezbaterea parlamentară este alimentată și de poziția AUR, formațiune care susține din nou necesitatea depunerii declarațiilor de avere de către partenerii de viață ai demnitarilor.
Subiectul este direct legat de prevederea care a generat intervenția Curții Constituționale și va trebui soluționat prin noua formă a legii.
În acest context, Parlamentul trebuie să găsească un echilibru întrerespectarea deciziei CCR, protejarea vieții private și menținerea transparenței necesare pentru controlul averilor și intereselor persoanelor care ocupă funcții publice.
Pe lângă disputele politice și juridice, legea are și o miză financiară majoră. Termenul pentru îndeplinirea jalonului PNRR este 31 august, iar depășirea acestuia ar putea avea consecințe asupra fondurilor europene alocate României.
Astfel, parlamentarii au la dispoziție doar câteva zile pentru a analiza amendamentele, pentru a adopta forma finală a proiectului și pentru ca legea să parcurgă toate etapele necesare promulgării.
În perioada următoare, atenția se va concentra asupra Comisiei juridice și apoi asupra plenului Camerei Deputaților. Dezbaterea nu vizează doar o modificare legislativă punctuală, ci și viitorul unuia dintre principalele mecanisme prin care averile și interesele demnitarilor pot fi verificate de cetățeni și de presă.