Șeful de la Kremlin a afirmat că originea aparatului nu poate fi stabilită fără o expertiză tehnică și a indicat Ucraina drept posibilă sursă a zborului rătăcit.
Putin pune sub semnul întrebării proveniența dronei și deplasează responsabilitatea către Kiev.
Liderul rus a precizat că Moscova este dispusă să participe la o „anchetă obiectivă”, cu condiția ca resturile găsite în România să fie transmise părții ruse pentru analiză. În argumentația sa, el a invocat episoade din alte state europene, menționând că drone ucrainene ar fi traversat spații aeriene din regiune.
Declarațiile lui Vladimir Putin„Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România, «vin rușii, rușii lovesc». Apoi, după scurt timp, s-a dovedit că nu are de-a face cu aeronavele rusești, ci că sunt drone de origine ucraineană. Au deviat de la curs, au ajuns acolo sub influența bruiajului sau din alte motive. În cazul de față, cred că, cel mai probabil, este vorba tocmai de o astfel de situație. Dacă ni se vor transmite date obiective, așa cum am transmis noi odată reprezentanților administrației americane informații și resturile dronelor care au încercat să lovească una dintre reședințele președintelui Federașiei Ruse- le-am trimis pur și simplu acolo pentru expertiză- România să ni le trimită, vom efectua o anchetă obiectivă și abia atunci, după caz, vom prezenta o evaluare a ceea ce s-a întâmplat.”
Moscova își leagă participarea la investigație de accesul la fragmentele aparatului prăbușit.
În această cheie, mesajul transmis de la Kremlin insistă pe ideea că o expertizare independentă a componentelor ar putea clarifica ruta și producătorul, sugerând că bruiajul ori erori de navigație pot devia astfel de aeronave de la cursul inițial. Putin a mai invocat un precedent: transmiterea către reprezentanți americani a unor date și resturi de drone asociate unei tentative de atac asupra uneia dintre reședințele sale.
În declarație apar enumerări ale unor traiectorii atribuite dronei ucrainene: Finlanda, Polonia și statele baltice, folosite ca exemple pentru a susține ipoteza rătăcirii aparatelor fără pilot.
Ce vrea Moscova să obținăCondiția centrală anunțată public este transferul resturilor către partea rusă pentru analiză, urmată de o „evaluare” oficială a celor întâmplate. Din perspectiva Kremlinului, ordinea firească ar fi: predarea fragmentelor, expertiza tehnică și, ulterior, prezentarea concluziilor.
Contextul invocat de Putin mizează pe comparații cu episoade anterioare, în care, spune el, reacțiile inițiale au indicat „rușii lovesc”, iar verificările ulterioare ar fi arătat altceva. În raport cu situația de la Galați, această narațiune plasează accentul pe origine și pe cauzele tehnice ale unei abateri de la traiectorie, mai degrabă decât pe responsabilitate militară asumată.
În lipsa unei expertize comunicate public, poziția oficială a Kremlinului rămâne aceea a așteptării materialului probator. Pe acest fundal, insistența privind transmiterea componentelor și a „datelor obiective” este prezentată de Moscova drept condiție pentru un demers pe care îl numește „anchetă obiectivă”.
Rămâne de văzut dacă solicitarea de a primi fragmentele aparatului va fi urmată de pași concreți în plan tehnic, întrucât punctele enunțate de Putin—expertiză, rute posibile și efectele bruiajului—sunt invocate explicit ca premise pentru orice evaluare ulterioară a incidentului din Galați.