Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei privind pensiile magistraților Pe 18 februarie ori decidem ori respingem

Președintele Nicușor Dan a reacționat public după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pentru a cincea oară pronunțarea asupra constituționalității actului normativ care modifică pensiile magistraților. Noul termen stabilit de judecători este 18 februarie 2026.

Subiectul pensiilor speciale ale magistraților rămâne unul dintre cele mai sensibile teme din spațiul public românesc, generând dezbateri intense atât în zona politică, cât și în rândul societății civile. În acest context, șeful statului a transmis că prelungirea repetată a unei decizii atât de importante nu face decât să amplifice incertitudinea și frustrarea publică.

„Nu vreau să comentez foarte mult, pentru că este o autoritate care are în mod constituțional libertatea de apreciere, însă este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, care trenează de multă vreme. Eu îmi doresc o asumare din partea CCR”, a declarat Nicușor Dan.

Întrebat direct dacă situația poate fi interpretată drept o tergiversare, președintele a răspuns ferm: „Evident că e o tergiversare, o vedem cu toţii”.

De ce a fost amânată din nou decizia

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, amânarea ar fi fost motivată de necesitatea analizării unor documente suplimentare depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), dar și a unei cereri formulate de judecătorul Gheorghe Stan privind sesizarea Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Decizia de amânare ar fi fost luată cu opt voturi „pentru” și unul „împotrivă”. Surse citate în presă au explicat că judecătorii CCR nu pot vota o hotărâre finală până la clarificarea tuturor documentelor aflate pe masă.

„Este o cerere venită acum, deci trebuie analizată. Nu putem vota până când nu ne lămurim cu toate documentele. Pe 18 februarie ori decidem să trimitem la CJUE, ori admitem ori respingem sesizarea”, au precizat surse din cadrul CCR.

Un subiect cu impact major

Tema pensiilor magistraților are implicații directe atât asupra bugetului de stat, cât și asupra relației României cu instituțiile europene, în contextul reformelor asumate prin PNRR. Orice întârziere în clarificarea cadrului legal poate influența percepția privind stabilitatea și predictibilitatea sistemului juridic.

În acest climat tensionat, declarațiile președintelui vin ca un semnal clar că așteptările publice sunt ridicate, iar o decizie definitivă este considerată esențială pentru închiderea unui capitol controversat care durează de ani de zile.