După o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Ilie Bolojan, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a anunțat că până la finalul lunii noiembrie Comisia Europeană va stabili dacă România riscă suspendarea fondurilor europene în cadrul mecanismului de condiționalitate macroeconomică. Premierul a transmis că în noiembrie Guvernul va veni cu un nou pachet fiscal-bugetar menit să sprijine obiectivul de a aduce deficitul spre 6% în 2026.Șeful Executivului a indicat trei direcții: reducerea cheltuielilor, creșterea încasărilor și eșalonarea investițiilor din bugetele naționale, toate gândite pentru a stabiliza execuția bugetară de anul viitor. De cealaltă parte, oficialul european a subliniat nevoia de coerență în implementarea măsurilor astfel încât România să atingă ținta de 8,4% în 2025.Avertismentul Comisiei EuropeneValdis Dombrovskis a precizat că evaluarea Comisiei va privi strict progresele concrete făcute în corectarea derapajului bugetar. Dacă traiectoria este confirmată, Bruxelles-ul poate opri procedura legată de condiționalitatea macroeconomică, evitând blocarea banilor europeni.„Comisia Europeană va evalua progresele României până la finalul lunii noiembrie. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, acest lucru va permite Comisiei să oprească procesul de condiții macroeconomice și să evite suspendarea fondurilor europene.”Comisarul a reamintit că nivelul de anul trecut a pus România în fruntea clasamentului european al deficitului și a cerut măsuri ferme pentru a reduce vulnerabilitățile economice.
„Anul trecut, deficitul a urcat la 9,3% din PIB, un nivel care nu este sustenabil și care este cel mai mare din întreaga Uniune Europeană.”
„Este esențial să fie luate măsuri curajoase ca să corecteze această situație și să reducă vulnerabilitățile României.”
Potrivit lui Dombrovskis, este important să fie „menținut cursul” pentru a închide 2025 în parametrii renegociați și pentru ca până în 2030 să fie corectat integral deficitul excesiv.
Ilie Bolojan anunță noi măsuri de reducere a cheltuielilorPremierul a vorbit despre un calendar strâns pentru finalul de an: în decembrie ar urma să fie gata legea bugetului pe 2026, iar în noiembrie vor fi adoptate măsuri care să producă efecte pe tot parcursul anului viitor.
„Pe de-o parte, în decembrie ar trebui să avm pregătită legea bugetului care va cuprinde ținta de deficit și principalele elemente care țin de bugetul pentru anul viitor, iar în noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită, ca odată cuprinse în legea bugetului, să avem efectele de stabilizare și în cursul anului viitor”, a spus prim-ministrul.
El a enumerat direcțiile urmărite de Guvern pentru echilibrarea finanțelor publice.
„Prin urmare, ne propunem să luăm măsuri în noiembrie pentru reducerea cheltuielor, încasarea veniturilor și prioritizarea și eșalonarea investițiilor din bugetele naționale în așa fel încât să găsim o formă de echilibru în bugetul național pe 2026.”
Bolojan a indicat că obiectivul pentru anul viitor este apropierea de 6% la deficit, în timp ce pentru 2025 ținta renegociată este de 8,4%, una dificilă, dar realizabilă cu un pachet consistent de măsuri.
„Tinta de deficit pentru anul viitor trebuie să se apropie de 6%. Pentru asta măsurile pe care le vom adopta în luna noiembrie în pregătirea bugetului vor fi determinante și Guvernul își propune să adopte aceste măsuri ca să menținem capacitatea țării noastre de a avea acces pe piețe, o stabilitate economică care din a doua jumătate a anului să își arate rezultatele și să putem trece peste această perioadă dificilă.”
Premierul a mai anunțat că la reuniunea ECOFIN de la mijlocul lunii noiembrie vor fi analizate atât pașii făcuți pentru diminuarea deficitului, cât și versiunea revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Abia după aprobarea în Consiliu pot fi depuse noi cereri de plată.
„Pe ordinea de zi a Consiliului ECOFIN va fi o evaluare a modului în care am gestionat acest deficit excesiv și ne bazăm ca în baza (sic!) măsurilor luate Comisia să ne susțină și să recunoască acest lucru.”
„De asemenea, va fi și un alt subiect important, PNRR, care odată aprobat și în ECOFIN, ne permit să depunem cererile de plată în așa fel încât să putem încasa granturile europene pentru a asigura continuarea investițiilor.”
În privința finanțărilor, autoritățile estimează că România va avea la dispoziție aproximativ 10 miliarde de dolari prin PNRR până în august 2026, sume destinate proiectelor mari din infrastructură, sănătate și educație.
„Această formă revizuită ne va permite să continuăm investițiile importante pe care România la are în infrastructură, construcții de spitale, reabilitări de școli.”
„Ne vom focaliza pe lucrări, pe respectarea jaloanelor și mulțumesc Comisiei pentru tot sprijinul acordat până acum.”
Cu o decizie a Comisiei așteptată până la sfârșitul lunii noiembrie, atât Bucureștiul, cât și Bruxelles-ul insistă pe implementarea rapidă a măsurilor anunțate, pentru a menține fluxul de finanțare și pentru a reduce presiunea pe buget în 2025–2026.