Un demers sociologic derulat în marile orașe ale României arată care sunt zonele cu cea mai mare pondere de femei singure și unde respondenții spun că întâlnesc cele mai atrăgătoare partenere. Capitala iese în evidență atât ca loc considerat prietenos pentru stilul de viață masculin, cât și ca oraș în care participanții afirmă că întâlnesc frecvent frumuseți care întorc privirile.
Cercetare și metodologie
Inițiativa aparține organizației OBR, care își propune să reprezinte interesele bărbaților. Analiza a inclus 11 municipii – București, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu, Brașov, Galați și Râmnicu Vâlcea – și a combinat desktop-research realizat de compania de cercetare Deadalus Millward Brown cu un chestionar online găzduit pe platforma iVox.ro.
La sondaj au participat 1.262 de bărbați cu vârsta de minimum 18 ani, din orașele menționate. Pentru a contura „harta” favorabilă stilului de viață masculin, autorii au luat în calcul indicatori precum: numărul de zone amenajate pentru pescuit, disponibilitatea spațiilor verzi, accesul la baze sportive și ponderea femeilor singure.
Atenție: studiul a fost realizat în 2012, astfel că rezultatele surprind contextul de atunci și pot servi drept reper pentru comparații ulterioare, nu drept radiografie a prezentului.
Rezultatele: condiții de trai și distribuția femeilor singure
Potrivit agregării indicatorilor, București, Cluj-Napoca și Râmnicu Vâlcea formează top 3 al orașelor în care bărbații se bucură de cele mai bune condiții de viață – o combinație între infrastructura pentru timp liber, accesul la mișcare și contextul social.
La capitolul pescuit, Capitala conduce detașat cu peste 102 zone amenajate, urmată de Cluj-Napoca cu 48 și Iași cu 43. Pentru mulți respondenți, acest criteriu indică acces mai bun la recreere în natură.
Când vine vorba de spații verzi, Cluj-Napoca ocupă primul loc, cu 127 mp disponibili pentru un bărbat. Urmează Galați, cu 124 mp, și București, cu 99 mp. Disponibilitatea „verde” a contat în evaluarea calității vieții, sugerând potențial pentru mișcare în aer liber și relaxare urbană.
La accesul la baze sportive, lider rămâne Cluj-Napoca, urmat de Brașov, Timișoara și Constanța. La polul opus, Ploiești și București sunt menționate ca având cele mai puține oportunități pentru sport în infrastructură dedicată.
Un indicator esențial al cercetării a fost ponderea femeilor singure. Cele mai mari procente se regăsesc în Râmnicu Vâlcea – 46%, Iași – 45% și Sibiu – 44%. Teoretic, acestea sunt orașele în care bărbații ar avea mai multe șanse de a-și găsi o parteneră.
Din perspectiva percepțiilor, participanții au indicat că cele mai frumoase femei se află în București – 17,51% dintre opțiuni, urmat de Iași – 13,47% și Cluj-Napoca – 9,19%. Aceste aprecieri sunt subiective și reflectă preferințele declarate în chestionar.
Privite împreună, datele conturează modul în care respondenții evaluau, la acel moment, oferta urbană: de la spații verzi și opțiuni sportive până la dinamica socială locală. Pentru cititorii interesați de comparații între orașe, indicatorii rămân utili ca repere în interpretarea schimbărilor survenite ulterior.
Un demers sociologic derulat în marile orașe ale României arată care sunt zonele cu cea mai mare pondere de femei singure și unde respondenții spun că întâlnesc cele mai atrăgătoare partenere. Capitala iese în evidență atât ca loc considerat prietenos pentru stilul de viață masculin, cât și ca oraș în care participanții afirmă că întâlnesc frecvent frumuseți care întorc privirile.
Inițiativa aparține organizației OBR, care își propune să reprezinte interesele bărbaților. Analiza a inclus 11 municipii – București, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu, Brașov, Galați și Râmnicu Vâlcea – și a combinat desktop-research realizat de compania de cercetare Deadalus Millward Brown cu un chestionar online găzduit pe platforma iVox.ro.
La sondaj au participat 1.262 de bărbați cu vârsta de minimum 18 ani, din orașele menționate. Pentru a contura „harta” favorabilă stilului de viață masculin, autorii au luat în calcul indicatori precum: numărul de zone amenajate pentru pescuit, disponibilitatea spațiilor verzi, accesul la baze sportive și ponderea femeilor singure.
Atenție: studiul a fost realizat în 2012, astfel că rezultatele surprind contextul de atunci și pot servi drept reper pentru comparații ulterioare, nu drept radiografie a prezentului.
Potrivit agregării indicatorilor, București, Cluj-Napoca și Râmnicu Vâlcea formează top 3 al orașelor în care bărbații se bucură de cele mai bune condiții de viață – o combinație între infrastructura pentru timp liber, accesul la mișcare și contextul social.
La capitolul pescuit, Capitala conduce detașat cu peste 102 zone amenajate, urmată de Cluj-Napoca cu 48 și Iași cu 43. Pentru mulți respondenți, acest criteriu indică acces mai bun la recreere în natură.
Când vine vorba de spații verzi, Cluj-Napoca ocupă primul loc, cu 127 mp disponibili pentru un bărbat. Urmează Galați, cu 124 mp, și București, cu 99 mp. Disponibilitatea „verde” a contat în evaluarea calității vieții, sugerând potențial pentru mișcare în aer liber și relaxare urbană.
La accesul la baze sportive, lider rămâne Cluj-Napoca, urmat de Brașov, Timișoara și Constanța. La polul opus, Ploiești și București sunt menționate ca având cele mai puține oportunități pentru sport în infrastructură dedicată.
Un indicator esențial al cercetării a fost ponderea femeilor singure. Cele mai mari procente se regăsesc în Râmnicu Vâlcea – 46%, Iași – 45% și Sibiu – 44%. Teoretic, acestea sunt orașele în care bărbații ar avea mai multe șanse de a-și găsi o parteneră.
Din perspectiva percepțiilor, participanții au indicat că cele mai frumoase femei se află în București – 17,51% dintre opțiuni, urmat de Iași – 13,47% și Cluj-Napoca – 9,19%. Aceste aprecieri sunt subiective și reflectă preferințele declarate în chestionar.
Privite împreună, datele conturează modul în care respondenții evaluau, la acel moment, oferta urbană: de la spații verzi și opțiuni sportive până la dinamica socială locală. Pentru cititorii interesați de comparații între orașe, indicatorii rămân utili ca repere în interpretarea schimbărilor survenite ulterior.