Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus pe 25 septembrie 2025, citat de Agerpres, că România nu-și permite să amâne discuțiile despre schimbările globale și modul în care societatea și economia se adaptează, iar aceste dezbateri trebuie purtate în paralel cu ajustarea fiscală, nu doar după ce se termină acest proces.

Isărescu: euro digital nu înlocuiește numerarul; securitatea cibernetică rămâne esențială

Isărescu a vorbit despre planurile pentru un euro digital și a precizat că noul instrument nu va scoate din uz banii fizici.

„Am citit ieri despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital. Un euro digital care nu inlocuieşte numerarul euro şi aşa cum spunea Lagarde (preşedintele BCE, Christine Lagarde n.r.), nu pentru ca, spune dansa, imi place sa-mi vad semnatura pe bancnotele de euro, ci pentru ca euro, numerar, bancnotele euro raman preferatele unei parţi din populaţie,” — Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul a amintit exemplul Suediei și faptul că planul de a deveni „no cash society” nu a putut fi dus până la capăt.

„Am mai povestit despre incercarea Suediei de a fi prima ţara ‘no cash society’ cand a celebrat banca centrala a Suediei 350 de ani de la infiinţare, şi pe urma au constatat ca nu vor putea. Din doua considerente ambele s-au dovedit practice”, a explicat Mugur Isarescu.

În explicațiile sale, Isărescu a enumerat două motive practice: preferința constantă pentru numerar a unei părți a populației și riscurile de securitate cibernetică.

„Am discutat, am fost acolo, am discutat cu specialiştii şi cineva mi-a spus ca asta cu pensionarii este un argument, sunt un milion de persoane care vor numerar. Dar mai e ceva. Daca nu avem sisteme clare de securitate cibernetica, ne termina ruşii, ne blocheaza plaţile in trei zile. Şi sistemul de securitate, observaţi, şi cu dronele, nu este ceva foarte simplu de facut”, a explicat guvernatorul BNR.

El a adăugat, referindu-se la riscurile unui „război hibrid”, că și adversarul își îmbunătățește constant capabilitățile.

„Pentru ca şi celalalt, aşa cum e in orice razboi, razboiul actual hibrid, şi celalalt progreseaza, nu sta pe loc”, a punctat Mugur Isarescu.

Întrebat despre competitivitatea economiei și perspective, Mugur Isărescu a spus că, până recent, discuțiile au fost dominate de nevoia de corecție fiscal-bugetară și că acest cadru a primat în fața altor teme.

„Eu am fost intrebat, la sfarşitul unei intalniri cu secretarul general a OCDE, acum un an, daca gandesc un plan de creştere a competitivitaţii economiei romaneşti. Şi raspunsul meu a fost sincer: acum, dominanta este ajustarea fiscal-bugetara”, a spus Isarescu.

Guvernatorul a completat că procesul de ajustare va fi dificil și întins pe mai mulți ani, idee pe care a asociat-o intervențiilor lui Gabriel Biriș, vicepreședinte AOAR.

„Cu alte cuvinte, nu ne e capul la creşterea competitivaţii, ca avem lucruri mult mai grele de facut şi, cum bine mi-a aratat domnul Biriş (vicepreşedinte AOAR, Gabriel Biriş n.r.), chiar daca sunt prevazute sa se intample in caţiva ani buni, nu se va face deloc uşor, pentru ca marimea, dimensiunea ajustarii fiscale este mare”, a adaugat acesta.

În ultimele luni, Isărescu a admis că răspunsul inițial nu acoperea tot și că România nu poate aștepta finalul ajustării pentru a vorbi despre transformările globale și adaptarea economiei.

„Dar cu timpul şi mai ales in ultima perioada mi-am dat seama ca raspunsul meu nu a fost adecvat (…). Nu a fost adecvat pentru ca ajustarea va dura caţiva ani buni, sa vedem cat va dura, poate ne va spune la dezbatere, şi noi nu putem amana dezbaterea despre ce se intampla in lume, despre cum ne adecvam noi ca societate, ca economie, la schimbarile din lume şi sa aşteptam ajustarea fiscala”, a punctat guvernatorul Bancii Naţionale.

El a precizat explicit că discuțiile despre direcția economiei trebuie derulate simultan cu corecțiile la buget.

„Trebuie facute in paralel”, a precizat Mugur Isarescu, la conferinţa ‘Nevoia restructurarii şi reconstrucţiei economiei naţionale romaneşti intr-o lume in schimbare’, organizata de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale.

În sprijinul subiectului, Isărescu a menționat inițiativele interne din BNR, arătând că prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a publicat trei materiale dedicate creșterii competitivității economiei românești și că tema se află pe agenda instituției.

Guvernatorul a reamintit ciclurile de dezbateri pe care BNR le-a susținut în trecut, inclusiv la zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, prin conferințe derulate împreună cu Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale și concretizate într-un volum document.

Lucrarea invocată este „Sa gandim dincolo de azi. Modelul economic romanesc in Uniunea Europeana. Romania – Orizont 2040”, o colecție de opinii și analize ale specialiștilor despre direcția economică a țării, publicată la finalul acelui ciclu de dezbateri.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus pe 25 septembrie 2025, citat de Agerpres, că România nu-și permite să amâne discuțiile despre schimbările globale și modul în care societatea și economia se adaptează, iar aceste dezbateri trebuie purtate în paralel cu ajustarea fiscală, nu doar după ce se termină acest proces.

Isărescu a vorbit despre planurile pentru un euro digital și a precizat că noul instrument nu va scoate din uz banii fizici.

„Am citit ieri despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital. Un euro digital care nu inlocuieşte numerarul euro şi aşa cum spunea Lagarde (preşedintele BCE, Christine Lagarde n.r.), nu pentru ca, spune dansa, imi place sa-mi vad semnatura pe bancnotele de euro, ci pentru ca euro, numerar, bancnotele euro raman preferatele unei parţi din populaţie,” — Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul a amintit exemplul Suediei și faptul că planul de a deveni „no cash society” nu a putut fi dus până la capăt.

„Am mai povestit despre incercarea Suediei de a fi prima ţara ‘no cash society’ cand a celebrat banca centrala a Suediei 350 de ani de la infiinţare, şi pe urma au constatat ca nu vor putea. Din doua considerente ambele s-au dovedit practice”, a explicat Mugur Isarescu.

În explicațiile sale, Isărescu a enumerat două motive practice: preferința constantă pentru numerar a unei părți a populației și riscurile de securitate cibernetică.

„Am discutat, am fost acolo, am discutat cu specialiştii şi cineva mi-a spus ca asta cu pensionarii este un argument, sunt un milion de persoane care vor numerar. Dar mai e ceva. Daca nu avem sisteme clare de securitate cibernetica, ne termina ruşii, ne blocheaza plaţile in trei zile. Şi sistemul de securitate, observaţi, şi cu dronele, nu este ceva foarte simplu de facut”, a explicat guvernatorul BNR.

El a adăugat, referindu-se la riscurile unui „război hibrid”, că și adversarul își îmbunătățește constant capabilitățile.

„Pentru ca şi celalalt, aşa cum e in orice razboi, razboiul actual hibrid, şi celalalt progreseaza, nu sta pe loc”, a punctat Mugur Isarescu.

Întrebat despre competitivitatea economiei și perspective, Mugur Isărescu a spus că, până recent, discuțiile au fost dominate de nevoia de corecție fiscal-bugetară și că acest cadru a primat în fața altor teme.

„Eu am fost intrebat, la sfarşitul unei intalniri cu secretarul general a OCDE, acum un an, daca gandesc un plan de creştere a competitivitaţii economiei romaneşti. Şi raspunsul meu a fost sincer: acum, dominanta este ajustarea fiscal-bugetara”, a spus Isarescu.

Guvernatorul a completat că procesul de ajustare va fi dificil și întins pe mai mulți ani, idee pe care a asociat-o intervențiilor lui Gabriel Biriș, vicepreședinte AOAR.

„Cu alte cuvinte, nu ne e capul la creşterea competitivaţii, ca avem lucruri mult mai grele de facut şi, cum bine mi-a aratat domnul Biriş (vicepreşedinte AOAR, Gabriel Biriş n.r.), chiar daca sunt prevazute sa se intample in caţiva ani buni, nu se va face deloc uşor, pentru ca marimea, dimensiunea ajustarii fiscale este mare”, a adaugat acesta.

În ultimele luni, Isărescu a admis că răspunsul inițial nu acoperea tot și că România nu poate aștepta finalul ajustării pentru a vorbi despre transformările globale și adaptarea economiei.

„Dar cu timpul şi mai ales in ultima perioada mi-am dat seama ca raspunsul meu nu a fost adecvat (…). Nu a fost adecvat pentru ca ajustarea va dura caţiva ani buni, sa vedem cat va dura, poate ne va spune la dezbatere, şi noi nu putem amana dezbaterea despre ce se intampla in lume, despre cum ne adecvam noi ca societate, ca economie, la schimbarile din lume şi sa aşteptam ajustarea fiscala”, a punctat guvernatorul Bancii Naţionale.

El a precizat explicit că discuțiile despre direcția economiei trebuie derulate simultan cu corecțiile la buget.

„Trebuie facute in paralel”, a precizat Mugur Isarescu, la conferinţa ‘Nevoia restructurarii şi reconstrucţiei economiei naţionale romaneşti intr-o lume in schimbare’, organizata de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale.

În sprijinul subiectului, Isărescu a menționat inițiativele interne din BNR, arătând că prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a publicat trei materiale dedicate creșterii competitivității economiei românești și că tema se află pe agenda instituției.

Guvernatorul a reamintit ciclurile de dezbateri pe care BNR le-a susținut în trecut, inclusiv la zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, prin conferințe derulate împreună cu Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale și concretizate într-un volum document.

Lucrarea invocată este „Sa gandim dincolo de azi. Modelul economic romanesc in Uniunea Europeana. Romania – Orizont 2040”, o colecție de opinii și analize ale specialiștilor despre direcția economică a țării, publicată la finalul acelui ciclu de dezbateri.