Ce a decis Uniunea Europeană pentru România după vizita lui Bolojan la Bruxelles. Anunț important pentru toți românii
Premierul Ilie Bolojan a fost la Bruxelles pentru o vizită de lucru cu întâlniri la nivel înalt în cadrul Comisiei Europene, unde pe agenda principală au intrat situația macroeconomică și fiscală a României, apărarea, relațiile externe și pregătirea viitorului program de finanțare europeană destinat țării.
Programul și miza discuțiilor de la Bruxelles
Întâlnirile au avut loc într-un moment sensibil pentru România, aflată în plin proces de ajustare fiscal-bugetară și de negociere cu Uniunea Europeană pentru condiții mai flexibile privind deficitul, pe fondul îngrijorărilor de la Bruxelles legate de curentele suveraniste din Europa Centrală și de Est și al nevoii de stabilitate regională în care România joacă un rol important.
Prima întrevedere a premierului a fost cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie și Productivitate, cu accent pe situația macroeconomică și fiscală a României, în contextul presiunii de a respecta angajamentele europene privind deficitul bugetar.
Executivul de la București și-a asumat continuarea reformelor pentru stabilitate și sustenabilitatea finanțelor publice, incluzând eficientizarea administrației publice, digitalizarea unor servicii și reducerea cheltuielilor considerate inutile la nivel central și local.
Informații apărute pe surse indică deschiderea Uniunii Europene de a accepta un deficit mai mare decât cel rezultat inițial din negocieri, pentru a evita destabilizarea Guvernului României; dacă va fi confirmată oficial, această flexibilitate ar marca un semnal de sprijin pentru cabinetul Bolojan și recunoașterea nevoii unei perioade de tranziție pentru implementarea reformelor.
Premierul a avut și un prânz de lucru cu Andrius Kubilius, comisar european pentru Apărare și Spațiu, unde discuțiile s-au concentrat pe rolul României în arhitectura de securitate a Uniunii și pe sprijinul oferit Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride venite dinspre Rusia.
Uniunea Europeană privește cu mare atenție riscurile de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare în vecinătatea estică, iar România este tratată drept partener-cheie pentru apărarea frontierei de est și pentru stabilitatea politică din Republica Moldova, mai ales în perioada alegerilor.
Ilie Bolojan a transmis că România își menține angajamentele de securitate regională și va continua sprijinul pentru Republica Moldova prin proiecte de infrastructură energetică și digitală, precum și prin colaborări în zona apărării și a combaterii propagandei.
Întâlnirea de lucru cu Roxana Mânzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru Drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a vizat direct negocierile pentru viitorul program de finanțare europeană dedicat României, fiind unul dintre punctele centrale ale vizitei.
„Întâlnirile cu comisarii sunt pe trei programe importante pentru România. În primul rând, în pregătirea rectificării bugetare și a Consiliului miniștrilor de Finanțe, ECOFIN-ul din luna octombrie, trebuie să reglăm aspectele legate de deficite și de măsurile adoptate, astfel încât să fim o țară de încredere și să evităm continuarea procedurii de suspendare a fondurilor europene” — Ilie Bolojan, premierul României.
Premierul a indicat că discuțiile cu Roxana Mânzatu urmăresc o poziție unitară a României privind alocarea fondurilor, cu obiectivul de a păstra sume consistente pentru politica agricolă și pentru politica de coeziune și de a stabili mecanisme prin care banii europeni să fie folosiți mai eficient pentru dezvoltare regională și infrastructură.
Pe direcția de politică fiscală, informațiile apărute în spațiul public arată că Uniunea Europeană nu va presa România să crească TVA-ul, cu excepția unor domenii specifice, precum HORECA, unde este analizată o ajustare.
Oficialii europeni au transmis că sprijină măsurile de reducere a cheltuielilor publice promovate de guvernul Bolojan, considerând că acestea vor contribui la consolidarea fiscală pe termen lung.
Negocierile pentru deficit, setul de reforme și viitorul program de finanțare rămân punctele cheie discutate la Bruxelles.
Premierul Ilie Bolojan a fost la Bruxelles pentru o vizită de lucru cu întâlniri la nivel înalt în cadrul Comisiei Europene, unde pe agenda principală au intrat situația macroeconomică și fiscală a României, apărarea, relațiile externe și pregătirea viitorului program de finanțare europeană destinat țării.
Întâlnirile au avut loc într-un moment sensibil pentru România, aflată în plin proces de ajustare fiscal-bugetară și de negociere cu Uniunea Europeană pentru condiții mai flexibile privind deficitul, pe fondul îngrijorărilor de la Bruxelles legate de curentele suveraniste din Europa Centrală și de Est și al nevoii de stabilitate regională în care România joacă un rol important.
Prima întrevedere a premierului a fost cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie și Productivitate, cu accent pe situația macroeconomică și fiscală a României, în contextul presiunii de a respecta angajamentele europene privind deficitul bugetar.
Executivul de la București și-a asumat continuarea reformelor pentru stabilitate și sustenabilitatea finanțelor publice, incluzând eficientizarea administrației publice, digitalizarea unor servicii și reducerea cheltuielilor considerate inutile la nivel central și local.
Informații apărute pe surse indică deschiderea Uniunii Europene de a accepta un deficit mai mare decât cel rezultat inițial din negocieri, pentru a evita destabilizarea Guvernului României; dacă va fi confirmată oficial, această flexibilitate ar marca un semnal de sprijin pentru cabinetul Bolojan și recunoașterea nevoii unei perioade de tranziție pentru implementarea reformelor.
Premierul a avut și un prânz de lucru cu Andrius Kubilius, comisar european pentru Apărare și Spațiu, unde discuțiile s-au concentrat pe rolul României în arhitectura de securitate a Uniunii și pe sprijinul oferit Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride venite dinspre Rusia.
Uniunea Europeană privește cu mare atenție riscurile de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare în vecinătatea estică, iar România este tratată drept partener-cheie pentru apărarea frontierei de est și pentru stabilitatea politică din Republica Moldova, mai ales în perioada alegerilor.
Ilie Bolojan a transmis că România își menține angajamentele de securitate regională și va continua sprijinul pentru Republica Moldova prin proiecte de infrastructură energetică și digitală, precum și prin colaborări în zona apărării și a combaterii propagandei.
Întâlnirea de lucru cu Roxana Mânzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru Drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a vizat direct negocierile pentru viitorul program de finanțare europeană dedicat României, fiind unul dintre punctele centrale ale vizitei.
„Întâlnirile cu comisarii sunt pe trei programe importante pentru România. În primul rând, în pregătirea rectificării bugetare și a Consiliului miniștrilor de Finanțe, ECOFIN-ul din luna octombrie, trebuie să reglăm aspectele legate de deficite și de măsurile adoptate, astfel încât să fim o țară de încredere și să evităm continuarea procedurii de suspendare a fondurilor europene” — Ilie Bolojan, premierul României.
Premierul a indicat că discuțiile cu Roxana Mânzatu urmăresc o poziție unitară a României privind alocarea fondurilor, cu obiectivul de a păstra sume consistente pentru politica agricolă și pentru politica de coeziune și de a stabili mecanisme prin care banii europeni să fie folosiți mai eficient pentru dezvoltare regională și infrastructură.
Pe direcția de politică fiscală, informațiile apărute în spațiul public arată că Uniunea Europeană nu va presa România să crească TVA-ul, cu excepția unor domenii specifice, precum HORECA, unde este analizată o ajustare.
Oficialii europeni au transmis că sprijină măsurile de reducere a cheltuielilor publice promovate de guvernul Bolojan, considerând că acestea vor contribui la consolidarea fiscală pe termen lung.
Negocierile pentru deficit, setul de reforme și viitorul program de finanțare rămân punctele cheie discutate la Bruxelles.