Ilie Bolojan, noi detalii despre pensii. Ce are de gând să facă cu pensionarii

În cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, șeful Executivului a subliniat că, din perspectiva sa, România nu are nevoie în acest moment de o creștere a vârstei standard de pensionare, ci de reducerea numărului mare de excepții care permit pensionarea anticipată. Totodată, premierul a anunțat că urmează să fie modificată legislația privind șomajul, pentru a diminua perioada în care se acordă acest tip de sprijin financiar.

Declarațiile sale vin pe fondul unor dezbateri tot mai intense cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii, la presiunea demografică și la nevoia de a crește numărul angajaților activi din economia reală. Premierul a explicat că obiectivul principal al Guvernului este să crească baza de contribuabili și să reducă privilegiile care dezechilibrează echitatea socială și stabilitatea bugetară.

Întrebat dacă România ar trebui să crească vârsta generală de pensionare în următorii ani, Ilie Bolojan a răspuns că soluția nu este o modificare a pragului standard, ci eliminarea abuzurilor și a portițelor care permit retragerea timpurie din activitate. El a atras atenția că vârsta reală la care ies mulți români la pensie se află cu mult sub 60 de ani, ceea ce generează presiune suplimentară pe bugetul de stat și creează inechități față de cei care lucrează până la limita legală.

„Noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie mult prea devreme. Ceea ce trebuie să facem este să reducem aceste excepții și să aducem categoriile privilegiate cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie crescută, ci pragurile speciale trebuie uniformizate. Aceasta este o măsură de echitate socială, o măsură de sustenabilitate economică și una esențială pentru stabilitatea sistemului de pensii în viitor”, a declarat premierul.

Datele menționate de șeful Guvernului sunt grăitoare: între 55 și 64 de ani, doar 53% dintre români mai lucrează. Restul aleg pensionarea anticipată, migrează în străinătate sau nu sunt implicați deloc în economia internă. Această realitate face ca România să se confrunte cu un deficit acut de forță de muncă, în timp ce sistemul public de pensii este obligat să susțină un număr din ce în ce mai mare de beneficiari.

Un cerc vicios: puțini contribuabili, multe cheltuieli

Ilie Bolojan a explicat că una dintre marile probleme ale României este că veniturile bugetare sunt generate aproape exclusiv de cei care muncesc în țară. Numărul acestora este insuficient, iar nivelul salariilor nu este întotdeauna suficient de ridicat pentru a susține nevoile de finanțare ale statului.

„Cu cât vom avea mai mulți oameni care lucrează în România, cu cât ei vor câștiga mai bine, cu cât firmelor le va merge mai bine și oamenii vor avea mai multe oportunități, fără să creștem impozitele, vom avea o bază de impozitare mai mare. Doar așa vom putea asigura servicii de sănătate și de educație de calitate. Aceasta este realitatea”, a afirmat premierul.

În cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, șeful Executivului a subliniat că, din perspectiva sa, România nu are nevoie în acest moment de o creștere a vârstei standard de pensionare, ci de reducerea numărului mare de excepții care permit pensionarea anticipată. Totodată, premierul a anunțat că urmează să fie modificată legislația privind șomajul, pentru a diminua perioada în care se acordă acest tip de sprijin financiar.

Declarațiile sale vin pe fondul unor dezbateri tot mai intense cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii, la presiunea demografică și la nevoia de a crește numărul angajaților activi din economia reală. Premierul a explicat că obiectivul principal al Guvernului este să crească baza de contribuabili și să reducă privilegiile care dezechilibrează echitatea socială și stabilitatea bugetară.

Întrebat dacă România ar trebui să crească vârsta generală de pensionare în următorii ani, Ilie Bolojan a răspuns că soluția nu este o modificare a pragului standard, ci eliminarea abuzurilor și a portițelor care permit retragerea timpurie din activitate. El a atras atenția că vârsta reală la care ies mulți români la pensie se află cu mult sub 60 de ani, ceea ce generează presiune suplimentară pe bugetul de stat și creează inechități față de cei care lucrează până la limita legală.

„Noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie mult prea devreme. Ceea ce trebuie să facem este să reducem aceste excepții și să aducem categoriile privilegiate cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie crescută, ci pragurile speciale trebuie uniformizate. Aceasta este o măsură de echitate socială, o măsură de sustenabilitate economică și una esențială pentru stabilitatea sistemului de pensii în viitor”, a declarat premierul.

Datele menționate de șeful Guvernului sunt grăitoare: între 55 și 64 de ani, doar 53% dintre români mai lucrează. Restul aleg pensionarea anticipată, migrează în străinătate sau nu sunt implicați deloc în economia internă. Această realitate face ca România să se confrunte cu un deficit acut de forță de muncă, în timp ce sistemul public de pensii este obligat să susțină un număr din ce în ce mai mare de beneficiari.

Ilie Bolojan a explicat că una dintre marile probleme ale României este că veniturile bugetare sunt generate aproape exclusiv de cei care muncesc în țară. Numărul acestora este insuficient, iar nivelul salariilor nu este întotdeauna suficient de ridicat pentru a susține nevoile de finanțare ale statului.

„Cu cât vom avea mai mulți oameni care lucrează în România, cu cât ei vor câștiga mai bine, cu cât firmelor le va merge mai bine și oamenii vor avea mai multe oportunități, fără să creștem impozitele, vom avea o bază de impozitare mai mare. Doar așa vom putea asigura servicii de sănătate și de educație de calitate. Aceasta este realitatea”, a afirmat premierul.