Discuțiile din interiorul coaliției de guvernare s-au încins din nou după ce Partidul Social Democrat a anunțat că susține prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură introdusă în 2023 pentru a tempera creșterea prețurilor. Executivul planificase să renunțe la acest mecanism începând cu 1 octombrie, dar social-democrații spun că populația are încă nevoie de protecție în fața inflației ridicate.

PSD presează pentru prelungirea plafonării

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că, dacă guvernul nu adoptă prelungirea plafonării, parlamentarii PSD vor introduce un amendament în Legislativ pentru a menține măsura. Argumentul principal invocat de social-democrați este acela că puterea de cumpărare a românilor rămâne vulnerabilă și că eliminarea plafonării ar putea genera un nou val de scumpiri, cu impact direct asupra familiilor cu venituri mici și medii.

„Nu putem lăsa oamenii la mila speculanților din piață. Vom continua să susținem această măsură până când vedem o stabilizare reală a prețurilor”, a afirmat ministrul Barbu.

Liberalii ripostează: „Miză electorală, nu guvernare responsabilă”

Replica liberalilor nu a întârziat. Deputatul PNL Adrian Cozma a acuzat PSD că folosește tema plafonării în interes politic intern, având în vedere congresul partidului care urmează:
„Poziționarea lor este pentru congres, dar țara trebuie guvernată. Nu putem construi politici publice doar pentru a puncta electoral.”

Potrivit liberalilor, menținerea plafonării distorsionează piața, descurajează producătorii și retailerii, și riscă să creeze un efect invers, prin lipsuri temporare pe rafturi sau transferul costurilor în alte zone ale lanțului de aprovizionare.

Datele economice arată o imagine mixtă

Conform datelor Institutului Național de Statistică, efectele plafonării sunt contradictorii. Dacă anumite produse au înregistrat ieftiniri – cum este cazul cepei, făinii, mălaiului, zahărului și uleiului – altele au continuat să se scumpească.

• Merele s-au scumpit cu peste 84% în ultimii doi ani.
• Roșiile au crescut cu 60%.
• Carnea de pui, aliment de bază pentru milioane de români, s-a scumpit cu aproximativ 10%.

Aceste statistici pun sub semnul întrebării eficiența plafonării pe termen lung, chiar dacă pentru anumite categorii de produse efectele au fost vizibile.

O decizie așteptată miercuri

Miercuri, liderii coaliției urmează să se întâlnească pentru a decide dacă plafonarea va fi menținută și după 1 octombrie. Discuțiile sunt cu atât mai tensionate cu cât România se află într-un context economic dificil, cu presiuni inflaționiste, dar și cu nevoia de a respecta angajamentele bugetare și europene.

Surse politice spun că, indiferent de decizie, conflictul dintre PNL și PSD pe această temă riscă să adâncească faliile deja existente în coaliție și să afecteze stabilitatea guvernului în perioada următoare.