Guvernul a decis să mențină plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază și după 1 octombrie, contrar așteptărilor inițiale de eliminare a acestei măsuri. Decizia vine în contextul în care presiunile inflaționiste rămân ridicate, iar guvernanții se află sub o tensiune tot mai mare din partea cetățenilor și opoziției.

Ce s-a decis și de ce

• PSD a fost partidul care a susținut ferm continuarea plafonării, argumentând că măsura este necesară pentru protejarea cetățenilor cu venituri mici și medii, afectați în mod disproporționat de scumpirile de pe piața alimentară.
• Partenerii din coaliție au acceptat prelungirea, dar nu fără reticențe. În aparență, s-a convenit ca plafonarea să fie valabilă pentru o perioadă limitată, sub evaluare periodică, astfel încât să existe posibilitatea adaptării politicilor dacă situația economică se îmbunătățește.

Riscurile de disensiune

Decizia de menținere a plafonării aduce însă cu sine mai multe surse de tensiune internă:

1. Diferente de principiu între partide
   PSD vede plafonarea ca pe o măsură socială esențială, de protecție imediată pentru populație, în timp ce partidele mai orientate liberal sau centrist exprimă îngrijorări legate de impactul asupra mediului de afaceri, de eficiența economică și de potențialele distorsiuni de piață.
2. Presiune financiară și bugetară
   Menţinerea plafonării implică costuri ascunse atât pentru buget, cât și pentru companii — producători sau retaileri — care trebuie să suporte pentru o perioadă diferențele de preț. Aceste costuri pot agita membrii coaliției care doresc discipline bugetare stricte sau au responsabilități în domenii economice.
3. Motivaţie politică vs guvernare responsabilă
   Unii lideri din coaliţie consideră că PSD folosește plafonarea ca instrument politic, pentru mobilizare electorală și imagine, mai ales în perspectiva congresului sau a altor competiții interne. Acest lucru generează suspiciune și nemulțumire în rândul partidelor partenere, care cer ca deciziile să fie luate pe baza analiza obiectivă și nu pentru efect de imagine.
4. Riscuri de imagine și reacţii publice
   Dacă plafonarea nu își mai atinge scopurile – dacă preţurile continuă să crească sub alte forme, dacă rafturile devin goale sau dacă companiile redirecționează costurile — partidele guvernamentale ar putea suferi la capitolul credibilitate în fața cetățenilor.

Ce urmează

• Coaliția a stabilit un mecanism de evaluare: se va urmări îndeaproape evoluția prețurilor la alimente de bază și se vor compara cu media inflației generale.
• În săptămânile următoare, se așteaptă dezbateri în parlament și în interiorul coaliției pentru a stabili exact ce produse rămân sub plafonare, ce nivel al adaosului se va tolerează și ce excepţii vor fi admise.
• De asemenea, va fi esențial pentru guvern să comunice public efectele măsurii, pentru a gestiona așteptările și a evita acuzații de populism sau negociere politică.