AUR anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan Nu e reformă e jaf fiscal
Marți, 19 august, scena politică din România s-a încins din nou. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că prin noul pachet fiscal și bugetar lovește direct în mediul privat și în familiile românilor, fără să atingă esența unei reforme reale – tăierea cheltuielilor politice și modernizarea administrației.
AUR pregătește ofensiva
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a confirmat că toți parlamentarii partidului vor semna moțiunea și că există deja discuții intense pentru atragerea a încă 30 de semnături din rândul altor formațiuni sau al independenților.„Pachetul 2 al Guvernului Bolojan nu înseamnă reformă, ci o povară fiscală suplimentară. În loc să reducă cheltuielile politice, puterea lovește în mediul privat și în familiile românilor”, a transmis formațiunea într-un comunicat.
În spatele acestui demers se ascunde și o încercare de a coagula opoziția în jurul unei nemulțumiri tot mai vizibile în rândul mediului de afaceri și al cetățenilor obișnuiți, sufocați de scumpiri și de instabilitatea fiscală.
Povara împrumuturilor
Unul dintre punctele centrale ale criticilor AUR este modul în care Guvernul gestionează datoria publică. Ministerul Finanțelor a atras recent 900 de milioane de lei de pe piața internă, prin titluri de stat cu dobânzi de aproape 7,5% pe an, scadente în 2029 și 2031.
„Așa-zisa încredere a investitorilor în Guvernul Bolojan a durat doar două luni. Povestea de iubire s-a încheiat, urmează calvarul dobânzilor mari”, a spus ironic senatorul Petrișor Peiu, sugerând că România riscă să intre într-o spirală a datoriilor greu de susținut pe termen lung.
Pilonul II – un subiect fierbinte
Nici tema pensiilor private nu a fost ocolită. AUR acuză Executivul că încearcă să folosească fondurile din Pilonul II pentru finanțarea datoriei publice, sub pretextul unor modificări legislative.„Este o încălcare a dreptului de proprietate. Aproximativ 13% din împrumuturile României sunt deja acoperite din fondurile private de pensii”, a avertizat Peiu.
Pentru milioane de români care contribuie lunar la acest sistem, ideea că banii ar putea fi folosiți pentru a acoperi găurile din bugetul de stat alimentează temeri serioase.
Multinaționalele și „cadourile” fiscale
AUR critică dur și renunțarea la impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru marile companii. În plus, introducerea plafonului de deductibilitate de 3% pentru serviciile intra-grup este văzută ca o poartă deschisă pentru optimizări fiscale în favoarea corporațiilor.„Practic, guvernul oferă o amnistie companiilor multinaționale. Vor putea scoate din economie până la 45 de miliarde de lei cu voie de la stat”, a declarat senatorul AUR.
Această temă este una sensibilă, întrucât mulți antreprenori români consideră că regulile fiscale nu sunt aplicate echitabil și că, de cele mai multe ori, povara cade pe firmele mici și mijlocii.
Centralizarea banilor europeni
Un alt punct de controversă este decizia Guvernului de a centraliza aprobările pentru proiectele finanțate prin PNRR și prin programul „Anghel Saligny”. AUR acuză Executivul că încalcă principiile europene ale descentralizării și reduce autonomia administrațiilor locale, transformând resursele financiare într-un instrument politic.
Ce urmează?
Moțiunea de cenzură anunțată de AUR nu are, în acest moment, garanția succesului. Guvernul Bolojan beneficiază încă de sprijinul partidelor care i-au asigurat majoritatea parlamentară. Totuși, demersul are o puternică valoare simbolică și marchează începutul unei perioade politice tensionate, în care fiecare pas al Executivului va fi atent monitorizat și speculat de opoziție.
Într-un context economic fragil, cu dobânzi mari, presiuni pe buget și neliniști sociale crescânde, moțiunea de cenzură ridică mai mult decât o simplă întrebare despre stabilitatea Guvernului: pune pe masă dilema fundamentală a României de azi – între protejarea mediului privat și a cetățenilor sau continuarea unei politici de împrumuturi și compromisuri.
Marți, 19 august, scena politică din România s-a încins din nou. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că prin noul pachet fiscal și bugetar lovește direct în mediul privat și în familiile românilor, fără să atingă esența unei reforme reale – tăierea cheltuielilor politice și modernizarea administrației.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a confirmat că toți parlamentarii partidului vor semna moțiunea și că există deja discuții intense pentru atragerea a încă 30 de semnături din rândul altor formațiuni sau al independenților.„Pachetul 2 al Guvernului Bolojan nu înseamnă reformă, ci o povară fiscală suplimentară. În loc să reducă cheltuielile politice, puterea lovește în mediul privat și în familiile românilor”, a transmis formațiunea într-un comunicat.
În spatele acestui demers se ascunde și o încercare de a coagula opoziția în jurul unei nemulțumiri tot mai vizibile în rândul mediului de afaceri și al cetățenilor obișnuiți, sufocați de scumpiri și de instabilitatea fiscală.
Unul dintre punctele centrale ale criticilor AUR este modul în care Guvernul gestionează datoria publică. Ministerul Finanțelor a atras recent 900 de milioane de lei de pe piața internă, prin titluri de stat cu dobânzi de aproape 7,5% pe an, scadente în 2029 și 2031.
„Așa-zisa încredere a investitorilor în Guvernul Bolojan a durat doar două luni. Povestea de iubire s-a încheiat, urmează calvarul dobânzilor mari”, a spus ironic senatorul Petrișor Peiu, sugerând că România riscă să intre într-o spirală a datoriilor greu de susținut pe termen lung.
Nici tema pensiilor private nu a fost ocolită. AUR acuză Executivul că încearcă să folosească fondurile din Pilonul II pentru finanțarea datoriei publice, sub pretextul unor modificări legislative.„Este o încălcare a dreptului de proprietate. Aproximativ 13% din împrumuturile României sunt deja acoperite din fondurile private de pensii”, a avertizat Peiu.
Pentru milioane de români care contribuie lunar la acest sistem, ideea că banii ar putea fi folosiți pentru a acoperi găurile din bugetul de stat alimentează temeri serioase.
AUR critică dur și renunțarea la impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru marile companii. În plus, introducerea plafonului de deductibilitate de 3% pentru serviciile intra-grup este văzută ca o poartă deschisă pentru optimizări fiscale în favoarea corporațiilor.„Practic, guvernul oferă o amnistie companiilor multinaționale. Vor putea scoate din economie până la 45 de miliarde de lei cu voie de la stat”, a declarat senatorul AUR.
Această temă este una sensibilă, întrucât mulți antreprenori români consideră că regulile fiscale nu sunt aplicate echitabil și că, de cele mai multe ori, povara cade pe firmele mici și mijlocii.
Un alt punct de controversă este decizia Guvernului de a centraliza aprobările pentru proiectele finanțate prin PNRR și prin programul „Anghel Saligny”. AUR acuză Executivul că încalcă principiile europene ale descentralizării și reduce autonomia administrațiilor locale, transformând resursele financiare într-un instrument politic.
Moțiunea de cenzură anunțată de AUR nu are, în acest moment, garanția succesului. Guvernul Bolojan beneficiază încă de sprijinul partidelor care i-au asigurat majoritatea parlamentară. Totuși, demersul are o puternică valoare simbolică și marchează începutul unei perioade politice tensionate, în care fiecare pas al Executivului va fi atent monitorizat și speculat de opoziție.
Într-un context economic fragil, cu dobânzi mari, presiuni pe buget și neliniști sociale crescânde, moțiunea de cenzură ridică mai mult decât o simplă întrebare despre stabilitatea Guvernului: pune pe masă dilema fundamentală a României de azi – între protejarea mediului privat și a cetățenilor sau continuarea unei politici de împrumuturi și compromisuri.