Când Andreea a primit telefonul, era în plină ședință. „Tatăl tău nu mai are mult…” – i-a spus asistenta, cu o voce tristă. A lăsat totul baltă și a fugit spre spital. Știa că nu mai are timp.
Când a intrat în salon, bărbatul de pe pat părea deja pe jumătate plecat. Ochi închiși, piele palidă, respirație grea. Dar când i-a luat mâna în palmă și i-a spus: „Tati, sunt aici…”, s-a întâmplat ceva neașteptat.
Tatăl și-a deschis ușor ochii. S-a uitat direct la ea. Și cu o voce slabă, dar clară, i-a spus:„Andreea… tu ai o soră.”
Lumea i s-a prăbușit în acel moment. Crescuse crezând că este copil unic, că mama ei a murit la naștere, iar tatăl nu vorbise niciodată despre altcineva. A vrut să-l întrebe mai multe, dar bărbatul a zâmbit ușor, a oftat… și a închis ochii pentru ultima dată.
Ce a descoperit Andreea după înmormântare, în sertarul secret al biroului tatălui, a transformat această poveste într-un adevărat roman de viață.Scrisori, poze, o adresă. Și un nume: Diana.
Cine era această soră ascunsă? Unde era? Și de ce fusese ținută secretă timp de 34 de ani?