Proiectul legislativ asumat de Guvernul Bolojan a fost transmis pentru promulgare către președintele Nicușor Dan, însă intrarea în vigoare este temporar blocată de sesizarea Curții Constituționale de către opoziție.
De Filip Stan
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat un pachet controversat de modificări ale legislației din educație, evitând dezbaterea parlamentară prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului. Măsurile, prezentate ca o soluție pentru eficientizarea sistemului, implică însă comasări de școli, creșteri ale numărului de elevi pe clasă, reducerea normelor didactice și eliminarea unor tipuri de burse.
Opoziția a reacționat prompt, trimițând proiectul la Curtea Constituțională, ceea ce suspendă promulgarea de către președintele Nicușor Dan. Până la o decizie a CCR, legea nu poate fi aplicată, iar tensiunile din sistemul educațional cresc.
Una dintre principalele modificări vizează reorganizarea rețelei școlare. Unitățile de învățământ vor putea funcționa cu personalitate juridică doar dacă îndeplinesc anumite praguri minime de elevi (500 pentru cele obișnuite, 250 pentru grădinițe etc.).
De asemenea, numărul maxim de elevi într-o clasă va crește, fiind admise depășiri de 2 până la 6 elevi față de limitele actuale. Clasele din învățământul liceal pot ajunge până la 30 de elevi, iar în clasele primare, limita superioară devine 24. În cazuri excepționale, inspectoratele școlare pot aproba depășiri și mai mari.
Guvernul a eliminat bursele de performanță și de reziliență, introduse anterior prin legea Iohannis. Din 2025, elevii vor primi doar trei tipuri de burse: de merit, sociale și tehnologice.
Pentru bursele sociale, se menține principiul confidențialității, iar în cazul elevilor orfani sau bolnavi, condiționările privind venitul familiei sunt eliminate. Mamele minore care revin la școală vor primi o bursă lunară de 700 de lei.
O modificare importantă privește și transportul elevilor. Liceenii care învață în altă localitate vor beneficia în continuare de decontarea transportului. Măsura se extinde și la elevii din primar și gimnaziu care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, inclusiv pentru cei înscriși în școli speciale sau vocaționale.
Norma didactică va crește pentru mai multe categorii de cadre didactice. De exemplu, profesorii din învățământul gimnazial și liceal vor avea 20 de ore pe săptămână (față de 18 în prezent), iar degrevarea pentru directori va fi redusă.
Plata cu ora se va reduce drastic: aproximativ 30.000 de norme (echivalentul a 540.000 de ore) vor fi eliminate, afectând veniturile suplimentare ale cadrelor didactice.
Guvernul a decis amânarea mai multor măsuri importante:
În ceea ce privește universitățile, bursele pentru studenții la master didactic sau licență cu dublă specializare vor fi echivalente salariului minim net. Bursele pentru doctoranzi vor fi acordate pe tot parcursul anului. În plus, norma didactică pentru cadrele universitare nu va putea depăși 18 ore convenționale pe săptămână.
Guvernul Bolojan justifică aceste măsuri ca fiind necesare pentru „modernizarea sistemului și optimizarea resurselor”, însă reacțiile din partea sindicatelor, părinților și societății civile sunt dure. Criticii avertizează că astfel de modificări pot duce la supraîncărcarea profesorilor, scăderea calității educației și discriminarea elevilor din medii vulnerabile.
Rămâne de văzut dacă CCR va da undă verde pachetului legislativ sau îl va declara neconstituțional. Până atunci, educația românească rămâne în așteptare.