Ilie Bolojan, noul premier al României, a lansat oficial reformarea aparatului administrativ printr-o decizie fermă: solicitarea demisiei tuturor consilierilor și secretarilor de stat din subordinea sa directă. Primele decizii oficiale au fost deja semnate miercuri, iar zece persoane, printre care figuri apropiate de fostul premier Marcel Ciolacu sau de liderul PNL Nicolae Ciucă, au fost eliberate din funcție.

Dintre cei care și-au pierdut funcțiile se remarcă nume precum Daniel Botănoiu, Monica Săsărman, Ovidiu Nicolae Gheorghe, Alina Georgiana Cimpoieru și Bogdan Mihai Dumea. Lor li s-au alăturat Radu Gheorghe Antohe, Florin Marin Spătaru, dar și consilierii onorifici Mara Popescu, Mihai Varlam și Corneliu Mureșan. Această primă mișcare transmite un mesaj clar: noul executiv își propune o ruptură reală față de vechile practici politice și administrative.

Potrivit programului de guvernare obținut de HotNews.ro, administrația publică va fi restructurată profund. Printre măsurile anunțate: comasarea instituțiilor, desființarea celor ineficiente, reducerea cu cel puțin 20% a personalului, eliminarea sporurilor nejustificate și introducerea unor criterii clare de performanță. Grilele salariale vor fi standardizate, iar toate ministerele vor fi evaluate periodic în funcție de rezultate concrete.

Reforma atinge și nivelul local. Se propune stabilirea unor scheme maximale de personal, iar finanțarea se va face în funcție de performanțe: gradul de colectare a taxelor, corectitudinea raportării populației, viteza eliberării autorizațiilor. Poliția Locală, de exemplu, va fi reorganizată astfel încât să colaboreze eficient cu Poliția Română și să fie proporțională cu dimensiunea reală a comunității.

Guvernul Bolojan vizează restructurarea companiilor de stat prin reducerea posturilor politizate, închiderea celor cu pierderi cronice și auditarea activelor. Se va încuraja listarea la bursă a companiilor profitabile și transferul unora dintre active către administrațiile locale sau investitori privați, în scopul eficientizării și reducerii risipei de resurse publice.

Un alt punct sensibil al reformei îl reprezintă autoritățile care se autofinanțează. Aceste instituții vor suferi schimbări majore: plafonarea salariilor, reducerea personalului de suport, redirecționarea economiilor către bugetul de stat sau reintroducerea lor în circuitul economic. Astfel, se dorește limitarea privilegiilor și echilibrarea distribuției fondurilor publice.

Ilie Bolojan propune o administrație bazată pe merit și eficiență, nu pe clientelism și privilegii. Decizia de a înlătura rapid consilierii proveniți din guvernele anterioare este mai mult decât un gest simbolic: este primul pas într-o viziune de reformă profundă. Dacă va reuși să implementeze aceste schimbări în fața rezistenței sistemului, noul premier ar putea deveni un reper al responsabilității administrative în România.